AEI: „Băieţii deştepţi” reprezintă ”efectul” care a contribuit la creşterea preţului la energie, cauza o constituie instituţiile care i-au inventat

Premierul Ilie Bolojan a spus că în sistemul energetic există „băieţi deştepţi” care au blocat investiţii reale prin rezervări speculative de capacitate. „Băieţii deştepţi” de care vorbeşte, reprezintă o parte din ”efectul” care a dus la majorarea preţului energiei, însă adevărata cauză o constituie instituţiile care ”i-au creat” şi tolerat (dacă nu chiar i-au susţinut), se arată într-un comunicat al Asociaţiei Energiei Inteligente (AEI), remis redacţiei. De aceea aici trebuie fapte nu vorbe. Discuţiile sunt semnalate de ani de zile de asociaţii şi experţi din societatea civilă. Aici trebuie luate măsuri concrete, nu discuţii sub umbrela cărora să apară noi ”băieţi deştepţi”.

Pentru că „băieţii deştepţi” nu apar spontan într-o piaţă funcţională. Ei sunt produsul unui cadru permisiv, al unor reguli scrise cu dedicaţie sau aplicate prost şi al unor instituţii care aveau obligaţia să prevină exact acest tip de distorsiune.

Dacă astăzi avem zeci de mii de megavaţi autorizaţi pe hârtie şi investiţii reale blocate, dacă avem volatilitate pe consum şi creşteri de preţuri, atunci trebuie să fie clar acestea sunt efectele, unele generate şi unele determinate de ”băieţii deştepţi” (unul din aceştia fiind chiat STATUL). Cauzele sunt însă administrative generate de oamenii din instituţiile cu responsabilitate în piaţa de energie.

Capacitatea de produce a energiei electrice nu se blochează singură

Un Aviz Tehnic de Racordare nu este o hârtie abstractă. Este emis în baza unei legislaţii aprobate de Parlament sau/şi ANRE. Dacă legislaţia a permis rezervări masive fără garanţii financiare serioase, fără termene ferme şi fără anulare automată la neimplementare, atunci vulnerabilitatea nu este la operator, nu este la speculator. Este la legiuitor/reglementator. Operatorul a respectat legislaţia. Speculatorul a folosit regulile existente.

Rezervările speculative de capacitate au blocat accesul investitorilor reali. Dar problema nu se opreşte aici. Au existat şi alte vulnerabilităţi tolerate:

• termene prelungite la infinit pentru proiecte „pe hârtie”

• lipsa corelării între planurile de dezvoltare a reţelei şi emiterea autorizaţiilor

• reacţii lente sau inexistente la distorsiuni evidente

• supralicitarea administrativă a capacităţii disponibile

• lipsa sancţiunilor pentru neimplementare

Nu o singură breşă. Ci mai multe. Un sistem cu mai multe supape deschise pentru oportunism.

Responsabilitatea blocării ATR şi a creşterii preţurilor

Conducerile instituţiilor din energie nu sunt plătite modest. Remuneraţiile sunt ridicate tocmai pentru că gestionează un sector strategic, cu impact direct asupra securităţii şi preţului energiei. Când ani la rând, societatea civilă, investitorii reali şi experţii semnalează blocaje, iar regulile rămân permisive, nu mai vorbim despre surpriză. Vorbim despre:

• complicitate politică

• pasivitate administrativă

• management defectuos

• toleranţă convenabilă

• posibilă complicitate

În toate cazurile, responsabilitatea este instituţională.

Responsabilitatea managerială nu poate fi evitată prin invocarea „complexităţii sistemului”.

Faptul că sistemul a permis specula nu înseamnă automat infracţiune. Dar înseamnă posibil eşec de legiferare/reglementare. Dacă regulile au fost construite prost, problema este de competenţă şi reacţie.

Dacă regulile au fost construite cu dedicaţie, discuţia devine penală.

În ambele situaţii însă, instituţiile aveau obligaţia să prevină blocajul, să protejeze funcţionarea pieţei şi să limiteze creşterea artificială a preţurilor.

„Acţiune”, nu discurs

Dacă se doreşte acţiune, atunci paşii trebuie să fie concreţi:

1.Audit complet şi public al tuturor mecanismelor care au permis distorsiuni - nu doar blocajele ATR, ci şi creşterea preţurilor la energie electrică, presiunile din piaţa gazelor şi incoerenţele de reglementare, realizat de experţi autorizaţi în energie de terţă parte. Nu Corpul de Control. Nu Comisii Parlamentare. Nu Big For.

2.Corecţie normativă imediată, cu termene ferme.

3.Stabilirea clară a responsabililor şi a termenelor de implementare.

4.Evaluare managerială serioasă a instituţiilor implicate.

5.Schimbarea conducerilor la care raportul indică pasivitate, greşeli sau complicităţi.

6.Mecanisme de prevenţie pe termen lung pentru a evita repetarea aceloraşi fenomene sub altă formă.

Condamnarea efectelor nu este suficientă. Eliminarea cauzelor este esenţială.

Nu doar discuţii de condamnare a efectelor. Eliminarea cauzelor. Identificarea şi sancţionarea vinovaţilor este esenţială, dar nu suficientă fără schimbarea regulilor. Dar păstrarea oamenilor în faţa unui eşec sistemic fără evaluare reală transmite acelaşi mesaj periculos care domină societatea de astăzi: nimeni nu răspunde.

Cauzele trebuie eliminate, nu doar condamnate

Blocarea investiţiilor în producţie şi stocare înseamnă ofertă limitată. Ofertă limitată înseamnă preţuri mai mari. Preţuri mai mari înseamnă cost suportat de cetăţean şi economie. Dacă aceste efecte au fost previzibile - şi au fost - atunci inacţiunea devine parte a problemelor. Nu „băieţii deştepţi” sunt o mare problemă. Ei sunt simptomul. Boala este un sistem care permite capturarea administrativă a unei resurse publice fără consecinţe.

Declaraţiile ferme sunt binevenite. Dar ele creează o aşteptare. Dacă după ele urmează audit, reformă, asumare, schimbare, atunci vorbim despre fapte şi nu vorbe. Dacă nu urmează nimic, atunci discursul despre „băieţii deştepţi” devine doar un nou episod într-o poveste veche.

Românii nu mai plătesc doar energie. Plătesc şi costul instituţiilor care nu au prevenit distorsiunea. Iar aici, într-adevăr, nu mai e nevoie de discuţii. E nevoie de decizie.

Nu doar ATR-urile sunt problema. Avem un sistem care a permis creşterea preţurilor la energie şi astăzi nimeni nu vrea să mai dea înapoi.

Când vorbim despre „băieţii deştepţi” din energie, riscăm să simplificăm periculos realitatea. ATR-urile speculative nu au fost cauza. Au fost doar una dintre manifestările unui sistem permisiv, tolerat ani la rândul de instituţii care aveau obligaţia să intervină.

Blocarea investiţiilor în producţia de energie electrică nu s-a produs din senin. Creşterea preţurilor la energie nu a fost un accident izolat. Posibila presiune pe piaţa gazelor astăzi, nu este o surpriză. Toate acestea sunt efecte. Cauzele sunt clare. Şi au nume instituţional.

„Băieţii deştepţi” sunt efectul unui ecosistem cel puţin permisiv. Dacă acest ecosistem nu este corectat structural, vor apărea alţii. Poate nu prin ATR. Poate prin alt mecanism.

Românii nu mai pot fi cei care plătesc nota de plată a erorilor administrative. Nu mai e suficient să identificăm efectul. Trebuie să se elimine cauzele. Acum!