AEI: Cum protejează celelalte ţări populaţia şi economia de creşterea preţurilor combustibililor

Primele două săptămâni din martie 2026 au readus Europa într-o situaţie pe care mulţi lideri sperau să o fi lăsat în urmă: volatilitatea brutală a pieţei energiei, se arată într-un comunicat de presă al AEI remis redacţiei. Creşterea petrolului până aproape de 120 de dolari pe baril, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu şi de riscurile privind transportul prin Strâmtoarea Ormuz, a obligat guvernele europene să reacţioneze rapid pentru a evita o nouă spirală a preţurilor la combustibili.

Răspunsul Europei a fost unul pragmatic, dar şi fragmentat. În lipsa unei intervenţii coordonate imediate la nivelul Uniunii Europene, statele au recurs la instrumente naţionale clasice: plafonarea preţurilor, reducerea taxelor, controlul pieţei şi măsuri de securitate pentru transportul petrolului.

Prima reacţie a venit din partea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est, unde guvernele au ales intervenţia directă în piaţă. Ungaria, Croaţia şi Slovenia au impus plafoane la preţurile carburanţilor sau au menţinut mecanisme de control pentru a limita creşterile rapide. Logica politică este clară: combustibilul nu este doar un produs economic, ci un factor social major. Creşterea abruptă a preţului benzinei sau motorinei se transmite imediat în costul transportului, al alimentelor şi al bunurilor de bază.

Totuşi, plafonarea preţurilor este o sabie cu două tăişuri. Pe termen scurt, protejează populaţia şi transportatorii. Pe termen lung, însă, poate distorsiona piaţa şi poate descuraja aprovizionarea, mai ales dacă diferenţa dintre preţul real şi cel plafonat devine prea mare. Din acest motiv, astfel de măsuri sunt aproape întotdeauna temporare.

De menţionat două măsuri deosebite Compania petrolieră de stat din Polonia a redus din proprie iniţiativă marjele şi promovarea mersului pe jos, bicicletei şi transportului public în Danemarca.

A doua strategie, mult mai răspândită în Europa de Vest, a fost reducerea taxelor şi accizelor. Portugalia a oferit discounturi la combustibil, iar Italia a discutat mecanisme de accize variabile sau reduceri temporare. România a analizat şi ea reducerea accizelor pentru a preveni depăşirea pragului psihologic de 10 lei pe litru.

Tabel - măsuri luate de ţările europene în criza petrolului (martie 2026)

ŢaraMăsuri principaleValoare estimată / cifre

Româniacompensare acciză pentru transportatori0,04 euro/l motorină exclusiv transportatori

Ungariaplafonare preţ combustibil si utilizarea rezervelor strategice1,48 euro/l benzină

Croaţiapreţ maxim carburant1,50 euro/l benzină

Sloveniaplafonare + reducere acciză1,47 euro/l benzină şi 1,53 euro/l diesel

Portugaliadiscount automat la pompăreducere taxă când creşte cu +0,10 euro/l

Franţacontroale la benzinării + reducere taxe0,15-0,20 euro/l reducere de taxe

Italiareducere accize temporară0,25 euro/l

Germanialimitare creşteri zilnice + taxe mai mici0,20 euro/l

Spaniasubvenţie directă la combustibil0,20 euro/l

Greciasubvenţie pentru populaţie şi insule0,12-0,20 euro/l

Bulgariareducere TVA sau acciză0,10 euro/l

Austrialimitarea creşterilor zilnice + monitorizarecreşteri max. 0,03 euro/zi

Olandareducere acciză combustibil0,17 euro/l

Belgiareducere accize + TVA energie0,15 euro/l

Danemarcainvestiţii în energie alternativă + taxe stabileimpact indirect 0,05 euro/l

Poloniareducere TVA combustibil8% TVA (scădere 0,18 euro/l)

Cehiareducere acciză motorină1,50 CZK/l (0,06 euro)

Slovaciacompensare transportatori0,10 euro/l

Estoniareducere temporară acciză0,07 euro/l

Letoniasubvenţii transport0,08 euro/l

Lituaniareducere taxe combustibil0,10 euro/l

Finlandareducere accize + transport public0,12 euro/l

Suediareducere taxă combustibil0,20 euro/l

Norvegiareducere taxe petroliere0,15 euro/l

Irlandareducere acciză0,15 euro/l

Marea Britaniereducere duty carburant0,06 euro/l

Elveţiafond stabilizare preţ energie0,10 euro/l

Turciasubvenţii masive combustibil0,25 euro/l

Maltamenţinere preţ fix carburant1,34 euro/l

Ciprureducere acciză temporară0,08 euro/l

Această soluţie are avantajul de a interveni direct asupra preţului final fără a distorsiona complet piaţa. Dezavantajul este însă fiscal: combustibilii reprezintă o sursă majoră de venit pentru bugetele statelor. Orice reducere de accize înseamnă venituri mai mici pentru stat, într-o perioadă în care multe guverne europene se confruntă deja cu deficite bugetare ridicate.

În paralel, unele state au încercat să transmită un semnal politic clar companiilor energetice. Franţa a intensificat controalele la benzinării pentru a identifica eventuale creşteri speculative de preţuri, iar Italia a discutat posibilitatea taxării profiturilor excesive ale companiilor din sectorul energetic. Aceste măsuri au şi o dimensiune simbolică: ele arată opiniei publice că guvernele nu permit ca o criză geopolitică să devină o oportunitate de profit excesiv.

La nivel european, reacţia a fost mai prudentă. Uniunea Europeană a monitorizat situaţia şi a subliniat că statele membre dispun de aproximativ 85-90 de zile de rezerve strategice de petrol. Deocamdată, Bruxelul nu a decis eliberarea acestor rezerve, considerând că aprovizionarea globală nu este încă în pericol.

Ţările membre IEA trebuie în mod normal să deţină rezerve echivalente cu cel puţin 90 zile de importuri de petrol, tocmai pentru a putea interveni în astfel de crize.

Tabel - Ţări europene care au activat sau au anunţat activarea rezervelor strategice (12 martie 2026)

ŢaraTip măsurăCantitate estimată eliberatăObservaţii

Germaniaeliberare parţială din rezervele strategice10-15 mil. barili anunţată după solicitarea IEA

Austriaeliberare din stocurile strategice2-4 mil. barilicoordonare cu Germania

Franţaparticipare la programul IEA5-10 mil. bariliuna dintre cele mai mari rezerve din UE

Italiaeliberare limitată din stocurile de securitate3-5 mil. barilipentru stabilizarea pieţei

Spaniautilizarea rezervelor prin agenţia CORES3 mil. barilicompletată cu reducerea taxelor

Olandafolosirea stocurilor petroliere comerciale2-3 mil. bariliportul Rotterdam joacă rol major

Belgiaeliberare limitată1-2 mil. barilipentru aprovizionarea rafinăriilor

Suediaeliberare parţială din rezerva naţională1 mil. barilicompletată cu reducere taxe

Finlandautilizarea rezervelor de securitate1-2 mil. barilistocuri mari raportate la populaţie

Danemarcadisponibilitate pentru eliberare0,5-1 mil. barilirezervă 80 zile consum

Cehiaeliberare limitată din depozite1 mil. barilirezerva naţională de 100 zile

Poloniautilizarea rezervelor petroliere3-5 mil. barilipentru stabilizarea pieţei

Greciaactivare parţială rezervă1 mil. barilipentru transport şi turism

Portugaliaeliberare limitată0,5-1 mil. barilicombinată cu reducere taxe

Irlandadisponibilitate pentru eliberare0,5 mil. bariligestionată de agenţia NORA

În acelaşi timp, unele state europene au acţionat şi pe plan strategic. Marea Britanie, Germania şi Italia au cooperat pentru protejarea transportului comercial de petrol în zona Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ o cincime din petrolul tranzacţionat global trece prin această zonă, iar orice perturbare ar avea efecte imediate asupra pieţelor.

În realitate, reacţia Europei arată un lucru esenţial: continentul rămâne vulnerabil la şocurile geopolitice din regiuni îndepărtate. Deşi tranziţia energetică şi investiţiile în energie regenerabilă sunt în plină desfăşurare, petrolul continuă să fie un element central al economiei europene.

Criza din martie 2026 este, astfel, un nou reminder al acestei dependenţe. Măsurile adoptate de guverne pot atenua efectele pe termen scurt, dar nu rezolvă problema structurală. Atâta timp cât transportul şi o mare parte din industrie depind de combustibili fosili, fiecare tensiune geopolitică majoră va avea ecou direct în buzunarele europenilor.

Europa a demonstrat că poate reacţiona rapid. Întrebarea care rămâne este dacă poate deveni suficient de independentă energetic încât astfel de crize să nu mai producă şocuri economice şi sociale majore.