AEI: De 100 ori mai mulţi morţi în accidentele de gaze în România, decât în Europa de Vest, raportat la kilometrii de reţea

În fiecare an, în România mor oameni din cauze care ar putea fi evitate. Scurgerile de gaze fac de 100 de ori mai multe victime în România, raportat la 50.000 km de conducte de distribuţie, decât în Europa de Vest, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. În spatele acestor cifre reci se ascund poveşti dureroase: familii întregi distruse într-o clipă, copii care îşi pierd părinţii, oameni care rămân fără casă şi fără speranţă. Totul, din neglijenţă, neglijare sau lipsă de informare.

De cele mai multe ori, tragediile nu se întâmplă din „ghinion”, ci dintr-un lanţ de mici neglijenţe: o verificare tehnică amânată, o instalaţie improvizată, un miros de gaz ignorat. În multe locuinţe, siguranţa este tratată ca un moft, nu ca o obligaţie. În timp ce în Europa de Vest verificările sunt făcute periodic, la noi, ele sunt adesea văzute ca o formalitate sau o cheltuială în plus.

Conform unui raport MARCOGAZ, privind Siguranţa Sistemelor de Distribuţie Gaze în Europa de Vest s-au analizat accidentele din 8 ţări situate în Europa de Vest, în perioada 2017 - 2022.

Total reţea analizată: 1,235 milioane km de conducte.

Număr de clienţi acoperiţi: 68,1 milioane.

Accidente raportate: între 12 şi 32/an (în funcţie de an şi ţară).

Decese raportate: 7 decese în 2019 şi 13 decese în anul 2021. În restul anilor (2017, 2018, 2020, 2022): 0 decese/an.

Frecvenţa medie a accidentelor (explozii/intoxicări): ≈ 1 accident / 50.000 km de reţea.

Frecvenţa medie a deceselor: ≈ 0,13 decese / 50.000 km de reţea.

Concluziile studiului:

• Nivelul de siguranţă al reţelelor de distribuţie a gazelor din Europa de Vest este foarte ridicat şi în continuă îmbunătăţire.

• Majoritatea incidentelor au cauze externe reţelei (săpături, erori umane, coroziune).

• În peste 80 % dintre cazuri, accidentele nu au produs victime.

• Rata de deces este de 10-20 ori mai mică decât în anii 1990.

• Nu există tendinţă de creştere a riscului odată cu vârsta reţelei, dacă întreţinerea este adecvată.

Conform estimării AEI privind situaţia Siguranţei Sistemelor de Distribuţie Gaze din România:

Total reţea analizată: 0,049 milioane km de conducte.

Număr de clienţi acoperiţi: 3,8 milioane.

Accidente: 100 - 300 /an.

Decese: Între 10 - 30 de persoane pe an

Frecvenţa accidentelor: ≈ 150 accidente / 50.000 km de reţea.

Frecvenţa medie a deceselor: ≈ 15 decese / 50.000 km de reţea.

De 100 ori mai mulţi morţi în România, la un km de conductă de distribuţie gaze, decât în Europa de Vest

De 150 ori mai multe accidente în România, la un km de conductă de distribuţie gaze, decât în Europa de Vest

Concluzie:

• În România lipsa efectuării verifcăriilor şi a reviziilor instalaţiilor de utilizare gaze este o cauză frecventă a accidentelor, la care se adaugă neglijenţa consumatorilor şi a firmelor autorizate în domeniul gazelor naturale.

• România are o infrastructură de distribuţie a gazelor aflată la o răscruce critică: deşi acoperirea este tot mai mare, nivelul de siguranţă este mult sub media europeană.

• Totuşi, experienţa Europei de Vest arată că prin investiţii susţinute, mentenanţă preventivă şi educaţie publică, riscul poate fi redus de peste 50 de ori în mai puţin de un deceniu.

În opinia AEI se impun următoarele:

• Schimbarea modului în care se procedează la realizarea verificarilor, revizilor şu reparaţiilor instalaţiilor de utilizare gaze.

• Accelerarea modernizării infrastructurii - înlocuirea completă a conductelor metalice vechi.

• Implementarea mentenanţei predictive - folosind senzori, AI şi baze de date pentru detectarea punctelor critice.

• Control riguros al instalaţiilor rezidenţiale - revizii obligatorii şi sancţiuni pentru nerespectare.

• Campanii naţionale de conştientizare privind siguranţa utilizării gazelor.

• Transparenţă în raportarea incidentelor - crearea unui registru public de accidente şi cauze.

• Digitalizarea completă a operatorilor - pentru monitorizare în timp real şi intervenţii rapide.

Este momentul să înţelegem că viaţa nu are preţ. O simplă verificare poate face diferenţa dintre o seară liniştită şi o tragedie. O conductă reparată la timp poate salva o familie întreagă. Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a fi atent, de a preveni şi de a cere respectarea normelor de siguranţă.

Nu mai putem ignora realitatea. Dar putem schimba asta. Prin informare, responsabilitate şi respect faţă de viaţă. Siguranţa începe cu fiecare dintre noi.