AEI: Plan naţional de acţiune pentru reducerea impactului creşterii preţului la motorină

Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) propune autorităţilor elaborarea şi implementarea unui Plan naţional de acţiune pentru reducerea impactului creşterii preţului motorinei, în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu şi al riscului de perturbare a fluxurilor globale de petrol, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz. Documentul, transmis Guvernului României sub forma unei scrisori deschise, prezintă un set de măsuri care pot fi aplicate pe termen scurt, mediu şi lung pentru a limita efectele economice ale scumpirii combustibililor asupra transportului, agriculturii şi lanţurilor de aprovizionare.

Redăm mai jos analiza semnată de preşesintelen AEI, Dumitru Chisăliţă:

„România are nevoie de un plan bun pentru pregătirea ”confruntării cu preţul combustibililor” din următoarele săptămâni dacă războiul continuă şi Strâmtoarea Ormuz este blocată. Guvernul nu ar trebui să încerce să „bată piaţa”, ci să facă 3 lucruri simultan: să amortizeze şocul imediat, să protejeze sectoarele critice şi să reducă dependenţa structurală de motorină. România porneşte de la un context în care preţul mediu la pompă pentru motorină este 8,69 lei/l în 08.03.2026

Planul national de acţiune pe care-l propunem are 3 orizonturi.

1. În primele 72 de ore comandament şi transparenţă

Guvernul ar trebui să activeze imediat un grup operativ interministerial cu Finanţe, Energie, Transporturi, Agricultură, Consiliul Concurenţei, ANAF, ANRMPSG şi ASF, cu raport zilnic privind: preţul ARA diesel, crack spread-ul, stocurile comerciale, nivelul importurilor, ritmul de aprovizionare a rafinăriilor şi a mărjelei la pompă. România şi restul UE operează în cadrul obligaţiei de a menţine stocuri minime de petrol şi produse petroliere, conform Directivei 2009/119/CE, deci primul pas nu este panică, ci clarificarea exactă a stocurilor disponibile şi a ritmului de epuizare.

Comunicare este esenţială. Nu panică, nu minciuni. În această fază, statul trebuie să publice un buletin zilnic oficial cu 5 cifre simple: preţ ARA, Brent, stocuri, preţ mediu la pompă în România, marjă estimată. Asta reduce cumpărăturile de panică şi taie spaţiu pentru speculaţii.

2. În primele 2 săptămâni este nevoie de o protecţie ţintită, nu subvenţie generală

Ţinând cont de situaţia grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a preţului şi nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea ţintită pentru activităţile cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuţie alimentară, salubritate, ambulanţe, pompieri şi operatori de utilităţi. România are deja o schemă de restituire a diferenţelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri şi persoane, aprobată în decembrie 2025; aceasta ar trebui extinsă temporară şi accelerată la plată.

Concret, recomandăm în această etapă 4 măsuri imediate:

A. Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice. Nu pentru toţi consumatorii, într-o primă fază, ci pentru operatorii care ţin economia în mişcare. Plata trebuie făcută lunar, nu cu întârzieri lungi.

B. Voucher temporar pentru transport public judeţean şi urban. Eurostat arată că România are una dintre cele mai mari ponderi ale transportului colectiv în consumul energetic rutier din UE, deci sprijinirea transportului public poate amortiza o parte din şoc mai eficient decât subvenţia universală la pompă.

C. Linie specială de capital de lucru garantat de stat pentru firmele de transport, agricultură şi alimentară, fiindcă problema iniţială este adesea lichiditatea, nu profitabilitatea.

D. Monitorizarea concurenţei şi a transferului de preţ. Nu recomandăm control administrativ dur al preţurilor, dar recomandăm audit rapid al marjelor en-gros şi retail. Dacă benchmark-ul ARA urcă şi pompa urcă prea repede sau prea mult peste justificarea de cost, Consiliul Concurenţei trebuie să intervină pe transparenţă şi eventuale investigaţii.

3. Evitarea populismului în utilizarea stocurilor strategice trebuie să se facă doar parţial şi condiţii bine stabilite

România nu ar trebui să „ardă” rapid stocurile strategice doar pentru a ieftini temporar preţul. Rezervele trebuie folosite doar dacă apar disfuncţii fizice de aprovizionare, nu doar preţuri mari. Directiva UE privind stocurile minime există tocmai pentru continuitatea aprovizionării, nu pentru netezirea oricărei mişcări de piaţă.

Ar trebui să se realizeze eliberare limitată de stocuri numai dacă apar simultan întârzieri fizice semnificative, scăderi vizibile ale livrărilor la rafinării/depozite şi riscul de penurie regională. În rest, mai bine păstrezi produsele şi compensezi fiscal preţurile.

4. Măsuri pentru următoarele 1-3 luni

Aici obiectivul este să se reducă transmiterea şocului în inflaţie şi în lanţul alimentar.

Transport şi logistică

Statutul poate introduce temporar:

-prioritate operaţională pentru transporturile esenţiale;

-majorare rapidă a capacităţii feroviare pentru marfă pe anumite coridoare;

-stimulente pentru mutarea unei părţi din fluxurile interne grele de pe camion pe tren, unde este fezabil.

Agricultură

Necesitatea creerii unui mecanism separat pentru fermieri, fiindcă motorina agricolă loveşte direct costul alimentelor. Compensarea aici trebuie legată de suprafaţă lucrată şi tip de activitate, nu de consum declarat fără verificare.

Achiziţii publice

Toate instituţiile publice mari trebuie să treacă la planul de reducere a consumului de combustibil cu 5-10%: rute mai eficiente, limitarea curselor fără încărcătură, optimizarea flotei. Nu rezolvă criză, dar dă semnal şi reduce cererea marginală.

5. Ce nu ar trebui să facă Guvernul României imediat

Recomandarea AEI este să nu se facă o:

-plafonare generală rigidă a preţului la pompă;

-reducere universală şi nediferenţiată a taxelor pentru toţi consumatorii;

-interdicţie administrativă de export fără coordonare europeană;

-transnitere de mesaje publice de tip „nu se va întâmpla nimic”, ”nu tăiem nimic” dacă piaţa deja transmite stres.

Aceste măsuri tind să coste mult, să creeze distorsiuni şi să mute consumul, nu să-l gestioneze.

În acelaşi timp dacă conflictul continuă şi preţurile cresc în continuare este necesar, un al doile plan, un Plan de Criză cu regândirea totală a fiscalităţii şi protejarea tuturor consumatorilor de combustibili. Sigur aceste Planuri trebuie realizate din timp, dar ele trebuie aplicate succesiv.

6. Componenta structurală: 6-24 luni

Aici e partea care contează cel mai mult, pentru că România rămâne o economie foarte dependentă de diesel în transportul rutier; în UE, motorina rămâne principalul combustibil în transportul rutier, cu o pondere de 64% în 2023.

Propunem 5 direcţii de acţiune:

a)Accelerarea transportului feroviar de marfă. Fiecare procent de marfă mutat de pe rutier pe feroviar reduce expunerea la şocurile diesel.

b)Reînnoirea flotelor de transport public şi urban. Mai multe autobuze electrice, troleibuze şi infrastructură asociată.

c)Stimulente pentru flote comerciale eficiente. Vehicule noi, management telematic, reducere de kilometri goi.

d)Mai mult biodiesel/HVO unde e sustenabil şi compatibil tehnic. Nu ca soluţie totală, ci ca amortizor de dependenţă.

e)Reconfigurarea politicii fiscale înainte de ETS2. EPG estima că ETS2 ar putea adăuga între 0,74 şi 1,16 lei/l la diesel în perioada 2027-2030, deci România are nevoie de timp de un mecanism social şi economic de absorbţie a viitorului şoc, nu doar a celui de acum.

7. Planul pe scurt, ca Decizie de Guvern

Faza 1: 0-14 zile - comandament, date zilnice, compensare ţintită, plăţi rapid, monitorizare marje, pregătire tehnică pentru eventuală eliberare limitată de stocuri.

Faza 2: 2-12 săptămâni - sprijin pentru transport public, logistică alimentară şi agricultură, credite de capital de lucru, optimizare consum public, mutare parţială spre feroviar.

Notă: Dacă preţul trece de 10 lei/l este necesar activarea celui de al doilea plan Planul de Criză prin regândirea fiscală pentru toţi consumatorii de combustibili.

Faza 3: 6-24 luni - reducerea dependenţei structurale de diesel prin transport public, marfă pe calea ferată, eficienţă de flotă şi pregătire pentru ETS2.

România nu are nevoie de o măsură spectaculoasă, ci de una disciplinată. Cea mai bună combinaţie în acest moment este: compensare ţintită - transparenţă - cu rezerve folosite doar pentru continuitatea aprovizionării - cu reducere structurală a dependenţei de diesel.

AEI solicită public Guvernului României, printr-o scrisoare deschisă, elaborarea şi implementarea unui Plan naţional de acţiune pentru reducerea impactului creşterii preţului motorinei. Totodată, organizaţia înaintează autorităţilor un Proiect de Plan.