AEI: Ucraina nu este cauza creşterii preţului energiei

Distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina a contribuit la creşterea preţului energiei electrice în Europa de Est, dar nu a fost cauza principală, aşa cum înceracă unii să justifice preţurile mari ale energiei electrice din România în prezent, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Energia Inteligentă.

Creşterea preţului energiei electrice în Europa de Est - inclusiv în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova - este strâns legat de războiul din Ucraina şi distrugerile suferite acolo, conform Studiului Creşterea Preţului Energiei în Europa de Est. Cauze şi Efecte, realizat de Asociaţia Energia Inteligentă.

Conform datelor disponibile infrastructura de producere a energiei electrice din Ucraina a cunoscut o continuă agresiune în ultimii 4 ani, fapt care a determinat oprirea exporturilor de energie ale Ucrainei şi importul de energie din ţările din proximitate. Exporturile şi importurile sale trec în special prin Slovacia, Ungaria şi România .

În martie 2022 Ucraina a fost sincronizată cu reţeaua europeană ENTSO-E. Asta a crescut presiunea pe fluxurile estice, pentru ca reţelele estice au devenit zona de echilibrare a unui nou sistem integrat SSE European. Astfel, Estul Europei „a preluat şocul cererii”, dar mai degrabă ca efect tehnic şi logistic , nu ca o decizie politică.

Conform datelor oficiale capacitatea de producţie a energiei electrice a Ucrainei a fost afectată de conflictul existent în Ucraina, aspect care a determinat creşterea importurilor de energie electrică atât în Ucraina cât şi în Republica Moldova (ambele ţări au fost conectate la reţeaua europeană în aceaşi perioadă şi urmare a situaţiei generate de conflictul existent).

Piaţa energiei electrice este interconectată ceea ce face ca preţul energiei electrice în UE să se formeze pe o piaţă comună, în care ţările se influenţează reciproc. Chiar dacă o ţară produce suficient curent, scumpirile din vest sau nord se transmit rapid prin import/export şi prin bursele de energie (ex. OPCOM, HUPX, EEX). Deci, orice şoc în oricare ţară se propagă şi în România, Ungaria, Bulgaria etc.

Conform datelor publice importurile de energie electrică au crescut în Ucraina de la 0 în anul 2021 la cca 4.400 GWh în 2024, dar această cantitate reprezenta 2% din ponderea importurilor din zona Est Europeană (3% cumulat importurile din Ucraina şi Moldova).

În baza seriilor lunare PZU (euro/MWh) pentru România, Ungaria, Bulgaria (din ENTSO-E / Energy-Charts), am calculat un indicator lunar „cerere UA+MD” estimat (în % din cererea combinată a Estului) şi elasticitatea preţ-cerere, estimând preţul mediu al PZU pentru Europa de Est (HU, RO, BG) fără cerea de gaze din Ucraina şi Moldova.

Efectul teoretic al eliminării importului de energie electrică de către cele două ţări este unul modest, dar real.

În situaţia ipotetică în care Ucraina şi Republica Moldova nu ar fi cumpărat energie electrică, din ţările din Estul Europei, cerea era mai mică şi preţul ar fi fost probabil uşor mai mic. Această scădere a cererii ar fi fost de cca 3 % ceea ce ar fi dus la o scădere ipotetică a preţului mediu cu 1-5% (într-o piaţă marginală, cum e cea est-europeană). Pentru un preţ actual de 100 euro/MWh scăderea ar fi de 3-5 euro/MWh. Impactul putea să fie mai mare în orele de vârf sau în perioadele cu reţele congestionate.

Distrugerea centralelor electrice şi a infrastructurii energetice din Ucraina a avut un efect direct asupra creşterii cererii de energie în Europa Est şi a determinat ca ţările din Est să suplinească lipsa de curent din Ucraina prin producţie proprie sau importuri mai scumpe din alte zone. Acest lucru a dezechilibrat şi a pus presiune pe reţelele regionale şi pe preţul marginal al energiei electrice. De aseemnea atacurile repetate asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au creat instabilitate şi riscul perceput de traderii şi producătorii de energie electrică, care au majorat continuu preţurile.

Trebuie combătute informaţiile, sub acoperământul cărora se încearcă justificarea unor preţuri mari la consumatorii finali din România, cum că preţul mare al energiei electrice din România se datorează exporturilor de energie în Ucraina şi Moldova.