Marile puteri nu au reuşit vineri să ajungă la un acord cu privire la un candidat care să-i succedă lui Antonio Guterres la conducerea ONU, deschizând astfel calea către posibile noi candidaturi, informează AFP, citată de News.ro.
Potrivit AFP, citată de News.ro, patru femei şi trei bărbaţi încearcă în prezent să-i succeadă portughezului în vârstă de 77 de ani, care îşi va încheia pe 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani la conducerea acestei instituţii afectate de crize şi diviziuni.
La finalul unui scrutin care are încă doar caracter orientativ, niciunul dintre cei şapte candidaţi nu a reuşit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci mari puteri - Marea Britanie, Franţa, Statele Unite, China şi Rusia - dintre cele cincisprezece care alcătuiesc Consiliul de Securitate, relatează AFP, citată de News.ro. Până în prezent, costaricana Rebeca Grynspan, în vârstă de 70 de ani, care a condus agenţia ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), se afla în fruntea cursei.
În cadrul votului de vineri, desfăşurat cu uşile închise, statele membre au atribuit în mod anonim fiecărui candidat o menţiune: „încurajează”, „descurajează” sau „fără opinie”. Pentru prima dată de la începutul acestui proces electoral complex şi opac, voturile celor cinci membri permanenţi au fost afişate în culori, informează AFP, citată de News.ro.
Se poate înscrie un nou candidat
Cu nouă voturi „încurajează”, Rebeca Grynspan se află din nou în fruntea scrutinului, dar a primit şi cinci voturi „descurajează”, dintre care două din partea membrilor permanenţi, şi un vot „fără opinie”, potrivit AFP, citată de News.ro. În urma ei se află actualul director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), argentinianul Rafael Grossi, în vârstă de 65 de ani, cu opt voturi „încurajează”, şase „descurajează”, dintre care două din partea membrilor permanenţi, şi un vot „fără opinie”.
Pe locul al treilea se află Carolyn Rodrigues-Birkett, în vârstă de 53 de ani, fost ministru al Afacerilor Externe din Guyana, cu un rezultat de 8-6-1, urmată de fostul reprezentant special al ONU pentru copii şi conflicte armate, ugandezul Olara Otunnu, în vârstă de 76 de ani, cu 4-10-1, relatează AFP, citată de News.ro. La coada clasamentului se află fostul preşedinte al Senegalului, Macky Sall, în vârstă de 64 de ani, cu 5-10-0, fostul ministru al Afacerilor Externe şi al Apărării din Ecuador, Maria Fernanda Espinosa, în vârstă de 62 de ani, cu 3-9-3, şi diplomata ecuadoriană Ivonne A-Baki, în vârstă de 75 de ani, cu 1-14-0.
În orice moment, se poate înscrie un nou candidat, informează AFP, citată de News.ro.
În 1996, „Kofi Annan nu era candidat şi a apărut cu o zi înainte de a fi ales”, a reamintit recent o sursă diplomatică, potrivit AFP, citată de News.ro. „Dacă unele ţări doresc să prezinte mai mulţi candidaţi, acest lucru ţine în întregime de dreptul lor suveran”, a declarat înainte de vot reprezentantul permanent al Statelor Unite la ONU, Mike Waltz.
Astfel, Mike Waltz a prezentat şi priorităţile Washingtonului pentru această funcţie: „Este nevoie de o reformă a operaţiunilor de menţinere a păcii, de o reformă bugetară şi de mai multă rigoare (...) Să reducem birocraţia. Să reducem cheltuielile de funcţionare”, relatează AFP, citată de News.ro.
Nevoia de „cel mai bun candidat”
Printre numele vehiculate se numără bulgarul Nikolai Mladenov, înalt reprezentant pentru Gaza al „Consiliului pentru pace”, înfiinţat de Donald Trump, şi Lana Nusseibeh, ministru adjunct pentru afaceri politice al Emiratelor Arabe Unite, potrivit AFP, citată de News.ro. Conform unei tradiţii geografice care nu este întotdeauna respectată, America Latină revendică de această dată postul. De asemenea, numeroase ţări insistă ca, pentru prima dată, o femeie să preia conducerea ONU.
„Înţelegem că există o dorinţă de rotaţie regională. Desigur, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne-am bucura. Dar ceea ce avem cu adevărat nevoie este, în primul rând, cel mai bun candidat”, a subliniat Mike Waltz, citat de AFP, preluată de News.ro.
Procesul de selecţie are loc într-un moment în care ONU traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa, iar multilateralismul pe care îl apără este grav subminat de ţări care până atunci îl susţineau, precum Statele Unite, relatează AFP, citată de News.ro.
De asemenea, organizaţia se confruntă cu o multiplicare a conflictelor la nivel mondial şi cu grave dificultăţi financiare, informează AFP, citată de News.ro.
Luna trecută, Antonio Guterres a constatat cu amărăciune că „în fiecare zi, lucrurile se înrăutăţesc puţin”. „Nu se observă nicio îmbunătăţire nicăieri”, a subliniat el, mărturisind chiar că nu are „nicio putere”, potrivit AFP, citată de News.ro.


























































Opinia Cititorului