AFP: SUA au expulzat peste 25.000 de persoane în ţări terţe în baza unor acorduri secrete

Guvernul american a expulzat peste 25.000 de persoane în ţări terţe, în baza unor acorduri secrete încheiate cu 35 de state pentru ca acestea să primească persoane care nu au nicio legătură cu respectivele ţări, potrivit unei anchete jurnalistice globale publicate luni, citată de AFP şi preluată de AGERPRES.

De la revenirea preşedintelui american Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, Washingtonul a semnat acorduri cu ţări din America Latină, Africa şi Pacific pentru a trimite acolo străini care nu pot fi returnaţi legal în ţările lor de origine, relatează AFP, citată de AGERPRES.

Ancheta, realizată de 72 de jurnalişti din 23 de instituţii media din 15 ţări şi publicată de consorţiul Forbidden Stories, arată că guvernul american a alocat cel puţin 410 milioane de dolari pentru plăţi către ţările gazdă sau către agenţii ONU care permit aceste transferuri, transmite AFP, citată de AGERPRES.

Până la 31 august 2026, cel puţin 25.447 de persoane fuseseră transferate în 28 de ţări, dintre care aproximativ 20.000 numai în Mexic, conform datelor compilate de Forbidden Stories, notează AFP, citată de AGERPRES.

Clauzele acordurilor diferă, în special în ceea ce priveşte naţionalităţile persoanelor care pot fi primite şi situaţia celor care au cazier judiciar, arată ancheta citată.

Conform Forbidden Stories, 49 dintre cele 54 de ţări africane au fost abordate pentru a primi persoane expulzate, cetăţeni ai unor state terţe, relatează AFP, citată de AGERPRES.

O investigaţie AFP începută în 2026 a dezvăluit presiuni exercitate de Washington asupra unor ţări africane, inclusiv ameninţări cu taxe vamale, suspendarea eliberării vizelor sau reducerea ajutorului, pentru a le determina să accepte persoane expulzate, transmite AFP, citată de AGERPRES.

Jurişti citaţi de AFP au declarat că, odată ajunse în aceste ţări, persoanele expulzate intră într-un „vortex juridic”, fiind reţinute într-un stat necunoscut fără a fi inculpate şi, uneori, fără drepturi, potrivit AGERPRES.

Un serviciu mai puţin cunoscut al Departamentului de Stat, numit Biroul de Remigrare şi creat în mai 2025, a realizat majoritatea negocierilor şi plăţilor, conform Forbidden Stories, notează AFP, citată de AGERPRES.

Biroul este condus de Christian Jove Ehrhardt, un diplomat în vârstă de 41 de ani care a lucrat, printre altele, ca ataşat de securitate în mai multe ambasade, relatează AFP, citată de AGERPRES.

Forbidden Stories dezvăluie în special vizitele acestuia în Camerun, cu care Statele Unite au semnat în decembrie un protocol de înţelegere privind primirea persoanelor expulzate, transmite AFP, citată de AGERPRES.

O săptămână mai târziu, Washingtonul a încheiat un program de asistenţă în domeniul sănătăţii în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, pentru o perioadă de cinci ani, potrivit informaţiilor prezentate în anchetă.

În ianuarie, Departamentul de Stat a deblocat alte 30 de milioane de dolari pentru Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în Camerun, pentru „a facilita întoarcerea voluntară a refugiaţilor şi a combate imigraţia ilegală”. Pe 14 ianuarie, în Camerun a aterizat primul avion care transporta persoane expulzate, relatează AFP, citată de AGERPRES.

Alte acorduri au presupus plăţi directe către guverne. Palau, un arhipelag din Pacific cu mai puţin de 18.000 de locuitori, a semnat în decembrie un acord pentru primirea a 75 de cetăţeni din ţări terţe, în schimbul a 7,5 milioane de dolari. Până în prezent, doar trei persoane au fost trimise în Palau, transmite AFP, citată de AGERPRES.

În Eswatini au ajuns 32 de persoane din iulie 2025, dintr-un total posibil de 160 prevăzut într-un acord în valoare de cinci milioane de dolari. Ţara din Africa de Sud a acceptat să primească persoane expulzate care au cazier, potrivit anchetei citate.

Din cele 410 milioane de dolari alocate pentru aceste acorduri, documente interne ale Departamentului de Stat arată că 81 de milioane sunt destinate guvernelor semnatare, în timp ce restul revine unor organizaţii internaţionale, dintre care 178 de milioane de dolari pentru Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi 123 de milioane pentru UNHCR, notează AFP, citată de AGERPRES.

Cele două agenţii ONU, care au atribuţii privind protejarea drepturilor omului, au fost criticate în legătură cu aceste acorduri. UNHCR a declarat însă pentru Forbidden Stories că nu a fost parte la acorduri şi că foloseşte fondurile americane conform mandatului său, pentru „a întări sistemele de azil”, transmite AFP, citată de AGERPRES.

Un purtător de cuvânt al OIM a declarat că organizaţia este conştientă că Washingtonul foloseşte ajutorul său financiar pentru a favoriza propriile „priorităţi”, dar acceptă fondurile americane pentru „a îmbunătăţi viaţa migranţilor afectaţi”, fără ca acest lucru să însemne „aprobarea” expulzărilor, relatează AFP, citată de AGERPRES.