Ajutorul militar pentru Ucraina a atins în 2025 cel mai scăzut nivel de la începutul războiului

Ajutorul militar pentru Ucraina a atins nivelul cel mai scăzut în 2025, alimentat aproape exclusiv de către ţările europene, ale căror eforturi pentru a compensa dezangajarea americană au permis să se evite o desprindere completă, a anunţat miercuri Institutul Kiel (Germania), informează AFP.

În cursul anului trecut, aliaţii Kievului au alocat 36 de miliarde de euro ajutorului militar pentru Ucraina, în scădere cu 14% în raport cu anul precedent (41,1 miliarde de euro în 2024), potrivit celei mai recente actualizări a datelor Institutului Kiel, ce recenzează ajutorul militar, financiar şi umanitar promis şi livrat Ucrainei de la începerea invaziei ruse în 24 februarie 2022, relatează AFP.

Ajutorul militar în 2025 a fost chiar inferior celui acordat Kievului în 2022, conform AFP.

Odată cu oprirea completă a ajutorului american la începutul anului trecut, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, sprijinul pentru Ucraina s-ar fi putut reduce şi mai mult, potrivit AFP.

Între 2022 şi 2024, Washingtonul a furnizat aproximativ jumătate din ajutorul militar extern pentru Ucraina, informează AFP.

Ţările europene au fost de acord să-şi sporească eforturile pentru a compensa această retragere a sprijinului american, majorându-şi pachetul de asistenţă cu 67% în 2025 în raport cu media anuală din perioada 2022-2024, relatează AFP.

Institutul Kiel ţine să remarce însă existenţa unor ''disparităţi crescânde'' între diferiţii contributori europeni, statele din Europa de Nord şi cea Occidentală concentrând în jur de 95% din ajutorul militar, potrivit AFP.

Institutul german notează că Europa de Nord, ce reprezintă 8% din produsul intern brut (PIB) cumulat al ţărilor donatoare europene, a furnizat 33% din ajutorul militar european în 2025, în timp ce Europa de Sud (19% din PIB) nu a contribuit decât cu 3% din ajutorul militar livrat Ucrainei de Europa, conform AFP.

În 2025, o fracţiune a ajutorului militar (3,7 miliarde de euro) a fost finanţată de europeni în cadrul programului PURL, mecanism lansat de NATO pentru a finanţa achiziţionarea de armament american pentru Ucraina, informează AFP.

Institutul Kiel consideră că o ''evoluţie notabilă'' în anul 2025 a reprezentat-o cumpărarea de baterii ale sistemului de apărare antiaeriană Patriot şi sisteme lansatoare de rachete Himars, potrivit AFP.

Aliaţii europeni ai Ucrainei preiau tot mai multe comenzi pentru industria de armament ucraineană, după ce Danemarca a lansat această iniţiativă în 2024, relatează AFP.

Potrivit Institutului Kiel, capacităţile de producţie ale Ucrainei în domeniul apărării sunt de 35 de ori mai mari decât în 2022, dar capacităţile financiare ale Kievului sunt insuficiente pentru a face ca uzinele de armament ucrainene să funcţioneze la putere maximă, informează AFP.

Comenzile preluate de 11 ţări donatoare europene au permis în 2025 acoperirea acestei diferenţe, conform AFP.

Opinia Cititorului

scrie opinia ta aici

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Comentariile antiromanesti sunt interzise.
- Utilizaţi un limbaj decent.
Redacţia îşi rezervă dreptul să elimine opiniile neinteligibile în mod grav şi pe cele mahalageşti, înţelegând prin asta pe cele cu tentă anti-socială, obscene şi/sau insultative, ca şi pe acelea care nu se referă la articolul în chestiune.
Sunt interzise comentariile prosteşti-agresive.
Nu sunt acceptate incitările la ură socială şi/sau xenofobie, discriminările referitoare la sex, vârstă sau de altă natură.
Nu sunt acceptate anunţuri publicitare.
Nu inseraţi linkuri sau adrese de email în textul opiniilor.

Repetarea deliberată a unuia şi aceluiaşi mesaj (sau variante) poate fi considerată drept propagandă; propaganda, în această formă, este interzisă.
- nu sunt acceptate ameninţările de orice natură;
- nu este acceptată hărţuirea ziariştilor Redacţiei BURSA;
- este interzisă defăimarea Ziarului BURSA;
- nu este acceptată dezvăluirea identităţii vreunui comentator de la secţiunea de opinii, fără acordul scris al aceluia, depus la Redacţie.
Nu este acceptată folosirea numelor ziariştilor BURSA pentru falsificarea semnăturii opiniilor.
Nu este acceptată substituirea de nume.
Redacţia îşi rezervă dreptul să şteargă opiniile şi să interzică accesul unora la postarea de opinii, atunci cînd apreciază că sunt de rea credinţă.
Abaterile de la acest regulament conduc la eliminarea opiniilor postate (un echivalent al autocenzurii celui care a scris mesajul, iar nu o cenzură practicată de ziar).
PRECIZĂRI:
- Toate opiniile exprimă punctul de vedere ale autorilor, iar nu ale administratorului (excepţie făcând mesajele scrise chiar de către administrator); nu ne asumăm responsabilitatea pentru materialele postate pe acest site de către alte persoane decât cele autorizate de ziarul BURSA.
- Postarea unui mesaj înseamnă acceptarea tacită a acestui regulament.
În cazul în care ne solicitaţi răspunsuri individuale, vă rugăm să completaţi cu adresa de email reală; vom încerca, în limita timpului disponibil, să răspundem tuturor întrebărilor dumneavoastră.