Al Jazeera: Iranul îşi mută comerţul spre Marea Caspică pe fondul blocadei din sud

Iranul încearcă să îşi redirecţioneze o parte din comerţ către nord, prin porturile de la Marea Caspică, în contextul blocadei navale americane asupra porturilor sudice şi al perturbărilor provocate de războiul din zona Strâmtorii Hormuz, relatează Al Jazeera.

Teheranul caută alternative pentru exporturile de petrol şi pentru importul de bunuri esenţiale, însă experţii avertizează că infrastructura caspică are capacităţi limitate şi se confruntă deja cu probleme logistice, conform sursei.

Marea Caspică, împărţită între Iran, Rusia, Azerbaidjan, Kazahstan şi Turkmenistan, se confruntă de mai mulţi ani cu scăderea nivelului apei. Potrivit Programului ONU pentru Mediu, nivelul apei a coborât cu aproximativ doi metri din anii 1990, iar în ultimele doi-trei ani scăderea anuală a depăşit 20 de centimetri, potrivit unui oficial iranian, potrivit publicaţiei.

Reducerea nivelului apei afectează şi capacitatea porturilor. Masoud Polmeh, secretarul general al Asociaţiei Transportatorilor din Iran, a declarat că porturile nordice, care puteau primi anterior nave de până la 6.000 de tone, pot gestiona în prezent nave de aproximativ 4.000 de tone. Unele nave iraniene care intră în Marea Caspică prin Volga au rămas blocate din cauza nivelului scăzut al apei.

În paralel, presiunea asupra frontierelor terestre ale Iranului a crescut. La punctul de trecere Norduz cu Armenia, până la 1.800 de camioane aşteaptă uneori mai multe zile pentru a intra în Iran, în timp ce la alte terminale timpul de aşteptare ajunge la 10-15 zile. Vali Kaleji, cercetător iranian specializat în Rusia, Asia Centrală şi Caucaz, a atribuit aglomeraţia şi capacităţii limitate a terminalelor, procedurilor vamale şi infrastructurii rutiere, conform sursei.

„Capacitatea limitată a terminalelor, procedurile vamale, infrastructura rutieră şi proiectele de construcţie în curs au contribuit, de asemenea, la congestie. Între timp, sancţiunile impuse companiilor aeriene iraniene şi afluxul de pasageri rezultat spre graniţele terestre ale Iranului cu Armenia şi Turcia au exacerbat şi mai mult problemele de la terminalele de frontieră”, a declarat Kaleji pentru Al Jazeera.

Porturile caspice Anzali, Amirabad şi Nowshahr au început să preia o pondere mai mare din transportul de bunuri esenţiale. Potrivit autorităţilor iraniene, ponderea porturilor nordice în transportul acestor mărfuri a crescut de la 18% înainte de război la aproximativ 30% în prezent, potrivit publicaţiei.

Sosirile de containere în porturile caspice au crescut cu 50% faţă de anul precedent în cele cinci luni calendaristice iraniene încheiate la 22 august, potrivit guvernatorului provinciei Gilan, Hadi Haghshenas, conform sursei.

Porturile din nord au şi avantajul apropierii de marile centre urbane ale Iranului. Haghshenas a menţionat că Anzali şi celelalte porturi caspice sunt mai aproape de Teheran, Isfahan şi Arak decât principalul port sudic Shahid Rajaei, ceea ce poate reduce costurile transportului terestru, potrivit publicaţiei.

Iranul încearcă, de asemenea, să dezvolte rutele comerciale către Asia Centrală şi Rusia. Ruta China-Aktau-nordul Iranului permite transportul mărfurilor chineze pe calea ferată până în Kazahstan, apoi pe mare până la porturile caspice şi, ulterior, pe cale rutieră în Iran, conform sursei.

Teheranul încearcă să finalizeze şi secţiunile lipsă ale căii ferate Rasht-Astara, proiect strategic pentru conectarea Iranului la ramura vestică a Coridorului Internaţional de Transport Nord-Sud, care traversează Iranul, Azerbaidjanul şi Rusia, potrivit publicaţiei.

Totuşi, reorientarea comerţului spre nord vine cu riscul unei dependenţe mai mari de Rusia. Ambele ţări sunt supuse sancţiunilor occidentale, iar infrastructura comercială din regiune este vulnerabilă şi la efectele războiului dintre Rusia şi Ucraina, conform sursei.

„Integrarea cu infrastructura rusească adaugă probleme de perturbare, deoarece este vizată de Ucraina, iar asta include comercianţii cu amănuntul civili”, a declarat Ezana Tedla, analist la Fundaţia Bourse & Bazaar, potrivit publicaţiei.

Autorităţile iraniene au indicat că orzul, porumbul, grâul şi seminţele oleaginoase sunt printre produsele prioritare pentru importurile prin porturile nordice. Capacitatea acestor porturi rămâne însă mult sub cea a porturilor din sud, conform sursei.

Potrivit lui Mohammad Shakibi-Nasab, şeful Organizaţiei Porturilor şi Maritimităţii, Iranul are o capacitate portuară nominală totală de aproximativ 300 de milioane de tone, dintre care doar 30 de milioane de tone sunt asociate porturilor nordice, relatează publicaţia.

Experţii consideră că limita nu este doar infrastructura, ci şi structura comerţului iranian. Exporturile importante ale Iranului sunt concentrate în sud şi includ petrol, combustibili minerali şi minereu de fier, produse grele care generează venituri importante în valută, conform sursei.

„Exporturile valoroase ale Iranului sunt direcţionate spre sud şi constau în mărfuri grele, vrac, precum combustibili minerali, petrol şi minereu de fier, care sunt cel mai uşor de convertit în valută forte”, a declarat Tedla, potrivit publicaţiei.

Reorientarea către Marea Caspică poate oferi Iranului o alternativă temporară pentru importurile de bază şi pentru o parte a comerţului regional, însă capacitatea limitată a porturilor, scăderea nivelului apei, problemele de infrastructură şi dependenţa de rutele ruseşti limitează posibilitatea ca nordul să înlocuiască pe termen lung porturile din sud, conform sursei.