Alexandru Nazare: Reducerea deficitului bugetar nu poate fi amânată

România a parcurs un an de consolidare fiscal-bugetară şi a trecut de la o economie bazată pe consum pe datorie la o economie bazată pe investiţii şi dezvoltare pe termen lung, susţine Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, potrivit agenţiei de presă Agerpres.

„Un an de consolidare şi cea mai ambiţioasă corecţie fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiţii şi dezvoltare pe termen lung. În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB”, a afirmat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, conform agenţiei Agerpres.

Deficitul anual a coborât la 7,9% din PIB în anul 2025 şi ajunge la o estimare de 6,2% în 2026, aspect care plasează România pentru al doilea an consecutiv cu cea mai amplă reducere a deficitului din Uniunea Europeană, informează sursa citată. Datele financiare după primele şapte luni ale anului 2026 indică o scădere a deficitului bugetar de la 76,44 miliarde de lei la 48,08 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 37%, menţionează agenţia de presă.

„Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În acelaşi timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei”, a precizat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, potrivit Agerpres.

Necesarul brut de finanţare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, incluzând atât deficitul nou, cât şi refinanţarea datoriei ajunse la scadenţă, relatează sursa citată. Datoria publică a urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depăşind pragul de 1.138 de miliarde de lei, motiv pentru care reducerea deficitului devine obligatorie, „deficitele de astăzi devenind datoria şi dobânzile de mâine”, subliniază ministrul Finanţelor, conform agenţiei de presă. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% în primele şapte luni din 2026 şi au depăşit 40 de miliarde de lei, reprezentând costul anilor în care statul a cheltuit peste veniturile disponibile, informează Agerpres.

Investiţiile au continuat să crească în această perioadă de ajustare fiscală, atingând valoarea de 76,51 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în intervalul similar al anului anterior, transmite sursa citată. Peste 71% din plăţile pentru investiţii sunt legate de fonduri europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, plăţile aferente acestora crescând cu 60,08% faţă de perioada precedentă, menţionează agenţia de presă. Ministerul Finanţelor urmăreşte reducerea cheltuielilor curente care apasă asupra bugetului şi protejarea fondurilor destinate dezvoltării, infrastructurii şi locurilor de muncă, potrivit Agerpres.

„România trebuie să treacă de la un consum finanţat prin datorie la o creştere bazată pe investiţii, producţie, productivitate şi venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susţinută de producţie, productivitate, locuri de muncă şi venituri reale, nu de datorie şi inflaţie”, a concluzionat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, conform agenţiei de presă.