Anadolu: Încetinirea creşterii economice a Japoniei alimentează diviziunile politice dintre Tokyo şi Banca Japoniei

Creşterea economică a Japoniei de 0,3% pe bază trimestrială şi de 1,1% pe bază anuală în al doilea trimestru a fost sub aşteptări, alimentând o diviziune de politici între Banca Japoniei şi Tokyo cu privire la modul de gestionare a inflaţiei în creştere a ţării, transmite Anadolu.

Exporturile au fost principalul motor al creşterii economice, deşi un yen mai slab le-a limitat contribuţia, potrivit sursei citate. Cererea internă slabă şi cheltuielile de capital slabe au afectat, de asemenea, economia, conform sursei menţionate.

Efectele războiului din Orientul Mijlociu au început să apară şi în datele economice ale Japoniei, precizează Anadolu.

Creşterea mai slabă decât se aştepta a alimentat aşteptările că marja de manevră a Băncii Japoniei de a înăspri politica monetară s-ar putea reduce, adaugă Anadolu. Inflaţia din Japonia a crescut de la 1,4% în aprilie la 1,5% în mai şi 1,7% în iunie, în timp ce se aşteaptă să ajungă la 1,9% în iulie, mai adaugă Anadolu.

Combinaţia dintre creşterea economică mai slabă şi inflaţia în creştere complică traiectoria politicii economice a Japoniei, precizează Anadolu. Banca Japoniei intenţionează să majoreze ratele dobânzilor din cauza presiunilor inflaţioniste, în timp ce Tokyo favorizează o expansiune fiscală suplimentară ca răspuns la încetinirea creşterii, informează Anadolu.

Analistul pieţelor asiatice Sadi Kaymaz a declarat pentru Anadolu că rata de aprobare în scădere a prim-ministrului Sanae Takaichi şi costul vieţii ar trebui, de asemenea, luate în considerare atunci când se prevăd ce ar putea urma, transmite Anadolu.

„Aceşti factori menţin expansiunea fiscală şi cheltuielile suplimentare pe ordinea de zi, însă pieţele de obligaţiuni nu sunt receptive la cheltuieli suplimentare şi le consideră contrare sănătăţii fiscale, cerând o primă de risc mai mare”, a spus Kaymaz, potrivit sursei.

Banca Japoniei era „mai îngrijorată de inflaţie şi se simţea mai încrezătoare în ceea ce priveşte creşterile salariale şi creşterea economică, dar putem spune că odată cu publicarea acestor date privind creşterea economică de luni, această încredere ar fi putut scădea oarecum”, a spus el, conform sursei citate.

Kaymaz a adăugat că datele ar trebui să arate o răcire continuă a creşterii pentru a fi îngrijorătoare, potrivit aceleiaşi surse.

El a spus că inflaţia japoneză este, în general, determinată de ofertă, ceea ce înseamnă că slăbiciunea cererii ar trebui considerată secundară, în timp ce presiunile inflaţioniste continuă în ceea ce priveşte importurile de materii prime şi bunuri intermediare, transmite Anadolu.

Kaymaz a declarat că creşterile salariale continuă, iar salariile reale sunt o condiţie cheie pentru asigurarea unei inflaţii sustenabile şi sănătoase, adăugând că este prea devreme pentru a discuta despre riscul de recesiune sau dezinflaţie, informează Anadolu.

„Ar trebui să acordăm atenţie şi evoluţiilor inteligenţei artificiale”, a spus el, conform sursei. „Sectorul semiconductorilor din Japonia este puternic, iar mediul investiţional rămâne vibrant - dacă ar exista o scădere bruscă sau o îngheţare a investiţiilor în inteligenţă artificială, posibilitatea unei recesiuni ar putea creşte. Aş dori să repet că datele trimestriale nu indică încă un risc de recesiune”, a adăugat el, potrivit sursei citate.