Analiză ARF: Piaţa de factoring se menţine la 5,08 miliarde EUR într-o economie aflată în contracţie

Piaţa românească de factoring a totalizat 5,08 miliarde EUR în primul semestru al anului 2026, iar volumul este cu 3,9% peste nivelul din semestrul I 2025, când se înregistrau 4,89 miliarde EUR, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Române de Factoring.

După corectarea efectului deprecierii leului faţă de euro, creşterea este de 6,6%, iar în termeni reali, cu o inflaţie anuală în jurul a 10% în primul semestru, volumele sunt în uşoară scădere, dar piaţa şi-a menţinut nivelul într-o economie aflată în contracţie, conform sursei.

Stabilitatea pieţei trebuie citită pe fondul unui semestru dificil pentru economia românească, în care PIB-ul a scăzut cu 0,7% în semestrul I 2026, consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 2,5%, producţia industrială a scăzut cu 3,7%, comerţul cu amănuntul cu 5,7%, iar numărul insolvenţelor a crescut cu 12,4%, la 3.855 de firme şi PFA, potrivit comunicatului.

Factoringul intern a crescut cu 0,8%, la 4,39 miliarde EUR, factoringul de export a avansat cu 35,2%, la 625,5 milioane EUR, iar factoringul de import a scăzut cu 14,4%, la 61,7 milioane EUR, arată sursa.

Întârzierea medie la plată a debitorilor faţă de termenele contractuale a fost de 6,9 zile în semestrul I 2026, faţă de 8,0 zile în semestrul I 2025, dar şi faţă de 6,4 zile în ansamblul anului 2025, conform sursei.

Numărul de aderenţi activi a crescut cu 19,2%, numărul relaţiilor aderent-debitor a crescut cu 45,6%, iar numărul mediu de debitori pe aderent a urcat de la 2,45 la 2,99, în timp ce volumul mediu per relaţie aderent-debitor a scăzut cu 28,5%, potrivit comunicatului.

Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring, a declarat că, în primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, consumul gospodăriilor cu 2,5%, producţia industrială cu 3,7%, iar comerţul cu amănuntul cu 5,7%, iar motorul principal a fost investiţia, susţinută de fondurile europene, conform sursei.

Roşu a afirmat că o piaţă de factoring care rămâne la 5 miliarde de euro nu raportează o performanţă, ci o rezilienţă, iar stabilitatea într-un an de contracţie are altă valoare decât stabilitatea într-un an de creştere, potrivit sursei.

Roşu a subliniat că cifra care contează nu este volumul, ci numărul relaţiilor aderent-debitor, respectiv plus 46%, faţă de plus 19% clienţi noi, iar un aderent care cesiona acum un an în medie 2,45 debitori cesionează astăzi aproape trei, conform sursei.

Roşu a explicat că, în iulie, creditul bancar către stat creştea cu 12,6% pe an, iar creditul în lei către firme şi populaţie scădea cu 4,2% în termeni reali, iar într-o economie în care lichiditatea sistemului se îndreaptă spre finanţarea deficitului, valoarea factoringului stă în faptul că este finanţare ancorată în tranzacţii comerciale reale, potrivit sursei.

Roşu a menţionat că întârzierea medie la plată este de 6,9 zile, dar ceea ce îl preocupă este maximul raportat, respectiv 15 zile acum un an, 30 la finalul anului trecut şi 35 astăzi, iar media se ţine, marginea cedează, exact tiparul unui semestru cu cele mai multe insolvenţe din ultimii opt ani, conform sursei.

Roşu a declarat că riscul principal al economiei româneşti în 2026 nu este încetinirea generalizată, ci polarizarea, respectiv firme solide care plătesc la termen şi un segment în creştere care nu mai poate, iar în acest mediu, selecţia şi evaluarea riscului de credit comercial valorează din ce în ce mai mult, potrivit sursei.

Roşu a afirmat că, pentru a doua jumătate a anului, cele mai importante variabile nu sunt de natură financiară, ci instituţională, iar dezinflaţia este reală şi deschide spaţiu pentru relaxarea politicii monetare, dar economia intră în ultimul trimestru cu un guvern interimar şi cu bugetul pe 2027 încă de construit, conform sursei.

Roşu a adăugat că firmele pot absorbi dobânzile, însă ceea ce absorb mult mai greu este imposibilitatea de a planifica, iar predictibilitatea fiscală va conta, pentru ciclul investiţional din 2027, mai mult decât orice punct de bază al dobânzii-cheie, potrivit sursei.

Asociaţia Română de Factoring estimează un volum total pentru anul 2026 în zona de 10,6 miliarde EUR, cu aproximativ 1% peste nivelul de 10,5 miliarde EUR din 2025, o proiecţie de stagnare, coerentă cu estimările instituţiilor internaţionale pentru economie, conform sursei.