Analiză Artisan Food Market: Producătorii români îşi construiesc propriile ecosisteme pentru a păstra valoarea în România

Inflaţia, costurile tot mai mari şi presiunea concurenţei îi determină pe producătorii români să îşi schimbe modelul de business, astfel încât nu mai vor să vândă doar materie primă, ci construiesc afaceri conexe prin care pot controla mai multe etape ale lanţului, de la producţie şi procesare până la brand şi distribuţie, potrivit unei analize de piaţă realizate de Artisan Food Market.

Antreprenorii români salvează astfel locuri de muncă şi reduc exportul de materie primă, sperând spre exportul de produse finite, iar modelul seamănă tot mai mult cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiaşi ecosistem economic, conform sursei.

Ediţia a XIII-a Artisan Food Market se va desfăşura în perioada 16-18 octombrie, la Biblioteca Naţională a României, potrivit documentului.

De la lactate şi carne până la produse organice şi vin, antreprenorii români investesc în capacităţi şi businessuri complementare pentru a creşte producţia, a reduce dependenţa de intermediari şi a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată, iar exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo, Safala Organic Farm din Şinteu, Brânzeturi de Hoghilag, Ribon Kiss of Nature, De la Bâlea - Abatorul Câmpulung sau Josef Wines conturează o tendinţă care depăşeşte simpla producţie alimentară, conform sursei.

Analiza precizează că aceşti producători fac parte din cercetarea şi documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reuşesc să transforme producţia într-un produs cu identitate, brand şi valoare economică mai mare, potrivit documentului.

La ediţia din 16-18 octombrie, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature şi De la Bâlea - Abatorul Câmpulung vor expune pentru prima dată la Bucureşti, în cadrul Artisan Food Market, iar alţi producători incluşi în această cercetare au fost prezenţi în premieră la ediţiile anterioare ale evenimentului, conform sursei.

Artisan Food Market îşi propune să aducă în prim-plan nu doar produse, ci şi modele de dezvoltare, iar experienţele acestor producători pot deveni repere de bună practică pentru alţi antreprenori locali care caută soluţii pentru procesare, branding, distribuţie şi extinderea afacerii, potrivit documentului.

În loc să rămână concentraţi pe o singură verigă a lanţului, tot mai mulţi producători aleg să dezvolte activităţi complementare, respectiv procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding şi distribuţie, conform sursei.

Motivaţia este în primul rând economică, deoarece într-o perioadă în care costurile de producţie, energia, transportul, forţa de muncă şi materiile prime pun presiune pe marje, simpla producţie poate deveni insuficientă pentru susţinerea unei afaceri, potrivit documentului.

Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obţină o valoare mai mare din aceeaşi resursă şi să reducă dependenţa de intermediari, iar modelul contribuie la dezvoltarea unor lanţuri economice locale, conform sursei.

Reprezentanţii Safala Organic Farm din Şinteu au declarat că, pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să înveţe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce, iar atunci când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveştii economice se poate întâmpla în România, potrivit documentului.

Cei de la Brânzeturi de Hoghilag au transmis că integrarea verticală poate însemna investiţii în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuţie, dar şi dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeaşi bază de producţie, conform sursei.

Avantajul este dublu, deoarece compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul şi producătorul de origine, potrivit documentului.

Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, a declarat că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse, iar o fermă, o fabrică de procesare, un brand şi o reţea de distribuţie pot funcţiona împreună şi pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime, conform sursei.

Dincă a adăugat că diferenţa este că această valoare se creează şi se poate reinvesti în România, potrivit documentului.

Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate şi să formeze o piaţă matură, antreprenorii au nevoie şi de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităţilor producătorilor artizanali, iar o eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susţinerea şi dezvoltarea produselor artizanale româneşti, conform sursei.

Artisan Food Market devine cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, cu intenţia de a deveni cel mai important din sud-estul Europei, iar ediţia cu numărul XIII se va desfăşura în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti, reuniind de trei ori mai mulţi expozanţi români faţă de ediţiile anterioare şi o secţiune nouă de producători străini, potrivit documentului.