ANALIZĂ XTB: „SUA vor o lege a stablecoins; După adoptare, băncile şi operatorii de carduri ar putea fi nevoiţi să se reinventeze”

Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, punctează, într-un comunicat remis redacţiei, că legea GENIUS privind reglementarea stablecoins ar putea aduce schimbări importante în arhitectura financiară a SUA, însă efectele reale vor apărea treptat. Deşi entuziasmul pieţelor este vizibil, spune el, impactul noilor reglementări va depinde de implementarea coerentă şi de reacţia jucătorilor tradiţionali din sistemul financiar. Sursa citată face o analiză a situaţiei şi menţionează:

„Deşi până la punerea în practică mai sunt etape de parcurs, adică votul în Camera Reprezentanţilor şi promulgarea de către preşedinte, sunt şanse ca propunerea să devină lege vara aceasta, având sprijin politic larg.

Proiectul descrie condiţiile de emitere şi operare a criptoactivelor legate de alte active, interesul fiind în special pentru cele legate de dolari americani. Sunt stabilite reguli pentru protecţia activelor, precum segregarea conturilor şi audituri lunare, şi pentru prevenirea spălării banilor. De asemenea, sunt definite mai clar autorităţile de supraveghere relevante. Adoptarea legii va spori atât apetitul publicului larg cât şi al emitenţilor pentru astfel de produse.

Intenţia furnizorilor este aceea de a oferi avantajele unor active digitale, uşurinţa şi costul redus de utilizare, fără volatilitatea preţului, obişnuită în cazul altor criptomonede. Giganţi din diferite industrii au luat notă de acest aspect.

Pe lângă deschizătorii de drumuri Tether, Circle şi Paxos, instituţii financiare şi retaileri au anunţat planuri pentru propriile stablecoins. De exemplu, Societe Generale are un proiect de lansare, în timp ce Morgan Stanley şi Bank of America studiază posibilitatea, la fel ca Santander. Paypal are deja un astfel de criptoactiv. În retail, Walmart şi Amazon au anunţat că iau în considerare crearea propriilor criptomonede ”stabile”, subliniază consultantul de strategie XTB România.

Am putea asista, după adoptarea legii, la o perioadă de creştere rapidă a ofertei de proiecte, oglindite în utilizare, un trend larg cu consecinţe ample pe termen lung. Rutele prin care circulă resursele financiare în economie ar fi, treptat, schimbate, realocând capital spre entităţi noi care pot profita de pe urma schimbărilor. Băncile şi operatorii de carduri ar avea nevoie să inoveze şi să se adapteze în faţa provocărilor.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, se arată entuziast la adresa noului proiect legislativ, ca şi preşedintele SUA. Bessent a adus în discuţie ”supremaţia dolarului” care ar fi susţinută de adoptarea unui număr mare de criptomonede stabile, care - pentru a respecta regulile de alocare a rezervelor - ar deveni cumpărători de dolari şi titluri de stat. Deficitul bugetar al SUA a ajuns după primele 5 luni ale anului la 1,35 trilioane de dolari şi este un factor de îngrijorare pentru observatori şi unii bancheri.

Dolarul american a fost în scădere anul acesta, pierzând 10,2% în faţa Euro, în timp ce oficiali europeni au vorbit despre o conjunctură favorabilă unui rol mai pronunţat al monedei unice în structura rezervelor globale, punctează Claudiu Cazacu.

În egală măsură, acţiunile care au beneficiat de pe urma aprobării legii criptomonedelor "stabile" au reacţionat cu o volatilitate specifică domeniului. Titlurile Circle Internet, tehnologia care deţine stablecoin numit USDC, au avansat cu 33,8% miercuri, continuând evoluţia puternică de la listarea perfect temporizată de acum două săptămâni.

Activele deţinute în USDC depăşesc 61 de miliarde de dolari, fiind, totuşi, sub valoarea de 155 de miliarde de dolari a USDT, furnizat de Tether, companie care se află sub multiple investigaţii din partea autorităţilor americane. Acţiunile bursei Coinbase au avansat cu 16,2% ajutată şi de utilizarea USDC drept garanţie în tranzacţionarea contractelor futures. Întrepătrunderea dintre sistemul financiar tradiţional şi cel de ”nouă generaţie” pare a fi încă la început, oferind posibilităţi numeroase de creştere a utilizării şi implicit a profitabilităţii actorilor implicaţi. Acţiunile Robinhood au sărit şi ele cu 4,5%.

Care este situaţia operatorilor tradiţionali?

Totuşi, nu toate acţiunile au avut de câştigat. Cine ar avea de pierdut de pe urma legii? Un volum de tranzacţii mai redus în urma migrării către alte moduri de plată se traduce prin venituri mai mici ale operatorilor tradiţionali de sisteme de plăţi, giganţii cardurilor Visa şi Mastercard. Acţiunile Visa au pierdut 4,9% miercuri sau aproape 34 miliarde de dolari din capitalizare.

La rândul lor, titlurile Mastercard au scăzut cu 5,4%, ceea ce înseamnă 27,8 miliarde de dolari şterse din valoarea de pe bursă. Investitorii anticipează şanse ridicate de trecere a legii prin Congresul american, punctează consultantul de strategie XTB România”.

Claudiu Cazacu concluzionează: „Totuşi, reacţiile iniţiale ale bursei par a fi impulsionate de un nivel ridicat de emoţie, un entuziasm pronunţat în special în cazul Circle. Deşi transformările aduse de legea Genius în arhitectura financiară a SUA şi nu numai pot fi majore, ele s-ar derula într-un timp mai îndelungat, având efecte mai lente decât semnalizează primele răspunsuri ale pieţelor”.