ANAT: Turismul trebuie declarat domeniu strategic naţional

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) solicită Guvernului României ca turismul să fie recunoscut oficial drept domeniu strategic naţional şi să fie susţinut în mod real printr-un buget de promovare externă de minimum 10 milioane de euro în anul 2026, cu un angajament clar de creştere progresivă până la 20-30 milioane de euro anual până în 2030, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Solicitarea vine într-un moment critic pentru industria turistică. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că anul 2025 a fost marcat de o scădere a turismului intern, pe fondul încetinirii economice şi al reducerii puterii de cumpărare. În anumite luni, declinul cererii interne a ajuns la aproximativ 14%, un semnal clar că un sector dependent în proporţie covârşitoare de turiştii români devine extrem de vulnerabil în perioade de instabilitate economică.

În acelaşi timp, numărul turiştilor străini a înregistrat o creştere uşoară. Este un semn încurajator, dar insuficient. România nu valorifică încă la adevărata sa dimensiune potenţialul turismului incoming, singurul segment capabil să aducă bani noi în economie şi să reducă dependenţa de ciclurile economice interne.

Realitatea este că România este deja în urma competitorilor direcţi din regiune. Ţările vecine investesc consecvent şi strategic în promovare externă, în timp ce România alocă aproximativ 2 milioane de euro anual pentru promovare turistică internaţională. Cu un asemenea buget, nu putem avea pretenţii serioase pe pieţele externe. Nu putem construi brand, nu putem susţine campanii coerente şi nu putem crea o prezenţă constantă în marile pieţe sursă.

„România este deja în urma competitorilor săi direcţi. Dacă nu acţionăm acum, riscăm să pierdem complet trenul. Încă nu este prea târziu, dar aceasta este ultima şansă reală de a recupera decalajul. În absenţa unor investiţii reale în promovare, diferenţa faţă de alte destinaţii europene va deveni imposibil de recuperat în următorii ani”, a declarat preşedintele ANAT, Dr. Ec. Alin Burcea.

Dacă nu acţionăm acum, decalajul faţă de alte destinaţii din Europa Centrală şi de Est va deveni prea mare pentru a mai putea fi recuperat. Nu este o exagerare să spunem că aceasta este ultima fereastră reală de oportunitate pentru repoziţionarea României pe harta turismului internaţional.

În actualul context geopolitic, România are însă un atu major: este o ţară sigură. Siguranţa a devenit unul dintre criteriile esenţiale în alegerea destinaţiilor turistice. România este percepută ca stabilă, sigură şi ospitalieră. Acest avantaj trebuie comunicat profesionist şi constant pe pieţele externe. Este un capital de imagine pe care nu avem voie să îl irosim.

Industria a evaluat necesarul real pentru o promovare eficientă a României la aproximativ 18 milioane de euro anual, sumă necesară pentru acoperirea principalelor pieţe sursă şi pentru dezvoltarea pieţelor secundare. În acest context, solicitarea ANAT pentru un buget de minimum 10 milioane de euro în 2026 reprezintă un prim pas realist, nu o ambiţie exagerată.

În mod ideal, economiile generate de reducerea cheltuielilor aferente voucherelor de vacanţă, estimate la aproximativ 300 milioane de euro anual, ar trebui să se regăsească măcar în proporţie de 10% în bugetul de promovare externă. Reinvestirea unei părţi din aceste economii în atragerea turiştilor străini ar transforma o reducere bugetară într-o investiţie strategică cu efect multiplicator în economie.

Turismul nu este doar un sector economic. Este un generator de locuri de muncă, un susţinător al capitalului autohton investit în hoteluri, agenţii de turism, transport şi servicii conexe şi un instrument important de proiecţie internaţională a imaginii României. Fără o susţinere reală din partea statului, riscul este ca investiţiile private realizate în ultimii ani să fie puse sub presiune într-un moment în care stabilitatea este esenţială.

ANAT înţelege că anul 2026 este un an bugetar dificil. Tocmai de aceea solicităm un angajament clar şi asumat pe termen mediu: un prim pas la 10 milioane de euro în 2026 şi o creştere graduală până la un nivel de 20-30 milioane de euro anual până în 2030. Doar astfel România poate recupera decalajul faţă de competitorii săi şi poate transforma turismul într-un motor real de dezvoltare economică.

România are resurse, are diversitate, are patrimoniu, are natură şi are, poate mai important ca oricând, statutul de ţară sigură. Ceea ce lipseşte este o decizie strategică fermă.

Este momentul ca turismul să fie tratat ca domeniu strategic naţional şi susţinut în consecinţă.