AP: Administraţia Trump susţine că războiul din Iran s-a încheiat deja

Administraţia condusă de Donald Trump susţine că războiul din Iran este, în fapt, încheiat odată cu armistiţiul intrat în vigoare la începutul lunii aprilie, interpretare care ar permite Casei Albe să evite obligaţia legală de a cere aprobarea Congresului, potrivit Associated Press.

Deşi armistiţiul a fost ulterior prelungit, Iranul continuă să controleze Strâmtoarea Ormuz, iar Marina SUA menţine blocada asupra transporturilor de petrol iranian. Mai mulţi republicani critici faţă de conflict au indicat data de 1 mai drept termen-limită pentru implicarea Congresului, însă aceasta va trece fără vreo acţiune, legislatorii preferând să se alinieze poziţiei administraţiei. Astfel, republicanii par dispuşi să îi ofere mână liberă lui Trump în gestionarea războiului, chiar şi după expirarea termenului de 60 de zile, relatează Associated Press.

Potrivit Rezoluţia privind puterile de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forţei în termen de 60 de zile - termen care expiră vineri - ori în 90 de zile dacă preşedintele solicită o prelungire. Cu toate acestea, legislativul nu a făcut niciun demers în acest sens şi a intrat joi într-o vacanţă de o săptămână, după ce Senatul a respins pentru a şasea oară iniţiativele democraţilor de a opri conflictul.

Administraţia Trump nu a dat semne că ar intenţiona să solicite aprobarea Congresului, argumentând că prevederile legii nu se mai aplică, întrucât ostilităţile ar fi încetat odată cu armistiţiul din aprilie.

Liderul majorităţii republicane din Senat, John Thune, a declarat că nu are în vedere organizarea unui vot privind autorizarea folosirii forţei în Iran. „Ascult cu atenţie ce spun membrii Conferinţei noastre şi, în acest moment, nu văd asta”, a afirmat el.

Ezitarea de a-l contrazice pe Trump apare într-un context politic delicat pentru republicani, pe fondul nemulţumirii tot mai mari a opiniei publice faţă de conflict şi de efectele acestuia asupra preţurilor la carburanţi. Cu toate acestea, majoritatea parlamentarilor republicani spun că susţin conducerea lui Trump în timp de război sau că sunt dispuşi să îi acorde mai mult timp, în contextul fragilului armistiţiu.

Senatorul Kevin Cramer a declarat că ar susţine o autorizare a conflictului dacă preşedintele ar solicita-o, dar a pus sub semnul întrebării constituţionalitatea Rezoluţiei privind puterile de război. „Fondatorii noştri au creat un executiv foarte puternic, fie că ne place sau nu”, a spus acesta.

Pe de altă parte, unii republicani consideră că legislativul ar trebui să îşi exercite rolul. Senatoarea Lisa Murkowski a anunţat că va propune o autorizare limitată a utilizării forţei militare după revenirea Senatului din pauză, în cazul în care administraţia nu va prezenta un „plan credibil”. „Nu cred că ar trebui să ne angajăm într-o acţiune militară pe termen nelimitat fără o responsabilitate clară. Congresul are un rol”, a declarat ea.

Unii republicani sugerează necesitatea unui vot

Mai mulţi senatori republicani au transmis în ultimele săptămâni că, la un moment dat, Congresul va trebui să îşi afirme autoritatea. Printre aceştia, Susan Collins a votat joi, pentru prima dată, alături de democraţi pentru încetarea războiului, solicitând o strategie clară de ieşire din conflict. „Autoritatea preşedintelui ca comandant suprem nu este nelimitată”, a subliniat ea, adăugând că termenul de 60 de zile „nu este o sugestie, ci o obligaţie”.

Alţi senatori republicani, precum John Curtis, Thom Tillis şi Josh Hawley, au indicat că ar dori organizarea unui vot. Curtis a avertizat că nu va sprijini finanţarea continuă a războiului fără o autorizare explicită din partea Congresului: „Este momentul ca administraţia şi Congresul să ia decizii împreună, nu în opoziţie”.

La rândul său, Thune a sugerat Casei Albe să îşi intensifice comunicarea cu legislatorii prin briefinguri regulate, pentru a menţine sprijinul politic.

Administraţia susţine că termenul nu se aplică

Rezoluţia din 1973 prevede că preşedintele are la dispoziţie 60 de zile de la notificarea Congresului pentru a încheia operaţiunile militare sau pentru a obţine aprobarea acestuia, cu posibilitatea unei prelungiri de 30 de zile pentru retragerea forţelor.

Cu toate acestea, secretarul apărării, Pete Hegseth, a afirmat într-o audiere că armistiţiul suspendă practic acest termen: „Suntem într-un armistiţiu în acest moment, ceea ce, în interpretarea noastră, înseamnă că termenul de 60 de zile se opreşte sau se întrerupe”.

Un oficial de rang înalt al administraţiei a declarat, sub protecţia anonimatului, că ostilităţile începute pe 28 februarie s-au încheiat, în sensul legii, odată cu armistiţiul din 7 aprilie, subliniind că nu au mai avut loc confruntări armate directe între SUA şi Iran de atunci.

Această poziţie este menţinută chiar dacă Iranul continuă să controleze Strâmtoarea Ormuz, iar SUA păstrează blocada navală.

Democraţii resping această interpretare. Senatorul Tim Kaine a declarat că legea nu susţine o astfel de abordare, iar Adam Schiff a subliniat că desfăşurarea continuă de nave şi resurse militare înseamnă că operaţiunile nu s-au încheiat: „Faptul că unele acţiuni au fost oprite, în timp ce altele continuă, nu opreşte ceasul”.

La rândul său, Adam Smith a declarat pentru Associated Press că nu este surprins de situaţie: „Există aşteptarea ca administraţia Trump să respecte legea? Eu nu am această aşteptare”.