Apele Române :Nu există directive UE pentru desfiinţarea barajelor din ţara noastră

Administraţia Naţională „Apele Române” precizează că Uniunea Europeană nu a emis şi nu a transmis ţării noastre instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor ori golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.

În spaţiul public circulă informaţii conform cărora o presupusă directivă europeană ar impune desfiinţarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa, însă această interpretare este eronată, subliniază Administraţia Naţională „Apele Române”.

Instituţia arată că termenul de „bariere” nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje de importanţă naţională, conform precizărilor transmise de Apele Române.

Potrivit datelor furnizate de ICOLD (International Commission on Large Dams) şi EuroCOLD, în Europa există aproximativ 4.000-5.000 de baraje mari.

Diferenţa majoră dintre această cifră şi cea de 1,2 milioane demonstrează clar că „barierele” invocate în discursul public reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore, vechi şi degradate, fără utilitate actuală pentru societate, explică reprezentanţii Apele Române.

În această categorie intră praguri transversale mici pe cursurile de apă, stăvilare vechi, podeţe şi praguri de fund, precum şi amenajări piscicole sau alte obstacole locale degradate, nefuncţionale ori abandonate, potrivit aceleiaşi surse.

Aceste structuri au, de regulă, înălţimi reduse, nu asigură folosinţe şi nu sunt considerate baraje, indiferent de categoria de importanţă, subliniază Administraţia Naţională „Apele Române”.

În majoritatea situaţiilor, soluţiile promovate vizează adaptări constructive, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru peşti, iar demolarea este avută în vedere doar pentru acele praguri mici degradate sau care şi-au epuizat durata de viaţă utilă, mai arată instituţia în comunicatul său.

Administraţia Naţională „Apele Române” oferă ca exemplu o situaţie din judeţul Galaţi, unde două baraje piscicole de mică importanţă s-au rupt în urma viiturilor generate de precipitaţiile abundente.

Conform informaţiilor furnizate de Apele Române, aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanţă redusă, nu erau administrate de instituţie şi prezentau deficienţe semnificative de întreţinere.

Cazul din Galaţi, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curţii de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilităţile apar în special la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative stricte, monitorizate permanent şi exploatate în condiţii de siguranţă, potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

În România, Apele Române nu este singurul deţinător de baraje, precizează instituţia.

În prezent, Administraţia Naţională „Apele Române” administrează 82 de baraje importante şi 329 de baraje de mai mică importanţă, conform datelor oficiale ale instituţiei.

Hidroelectrica S.A. administrează 99 de baraje importante, iar peste 1.500 de baraje mici, de importanţă locală, aparţin autorităţilor locale, societăţilor comerciale sau persoanelor fizice, fiind realizate în special pentru piscicultură şi agrement, arată sursa citată.

Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepţionale, dezafectarea ori postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autorităţile române, în baza legislaţiei naţionale şi a evaluărilor realizate de specialişti şi experţi, inclusiv de nivel internaţional, subliniază Administraţia Naţională „Apele Române”.

Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate, potrivit poziţiei oficiale a instituţiei.

Evaluarea şi eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizează strict în baza normativului NTLH-033/2002, promovat anterior aderării României la UE şi revizuit în 2025, conform informaţiilor furnizate de Apele Române.

Revizuirea normativului permite aplicarea unor soluţii moderne de postutilizare pentru obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea şi cu efortul financiar al deţinătorilor, precizează Administraţia Naţională „Apele Române”.

În concluzie, instituţia afirmă ferm că nu există nicio obligaţie europeană de demolare a vreunui baraj din România, aceasta fiind poziţia oficială a Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Aşa-numitele „directive europene” se referă, în principal şi cu caracter de recomandare, la bariere minore, degradate sau cu durata de viaţă epuizată, care afectează regimul natural de curgere al râurilor şi pot periclita populaţia şi mediul, mai arată sursa citată.

România decide suveran, prin instituţiile sale, ce structuri mici se păstrează, se modernizează sau se dezafectează, cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei, subliniază Administraţia Naţională „Apele Române”.