APIA cere Guvernului să revizuiască urgent impozitarea auto: „Actuala formulă favorizează vehiculele vechi şi poluante”

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) atrage atenţia asupra problemelor majore ale proiectului de impozitare auto adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, semnalând că actuala formulă - bazată doar pe cilindree şi norma Euro - ignoră emisiile de CO₂, favorizează vehiculele vechi şi poluante şi nu oferă stimulente reale pentru reînnoirea parcului auto, potrivit unui comunicat emis redacţiei. APIA solicită reevaluarea urgentă a mecanismului, integrarea criteriilor relevante de mediu şi tehnologice şi deschiderea unui dialog real cu industria pentru construirea unui sistem echilibrat, corect şi sustenabil.

"Stimate Domnule Prim-ministru,

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), organizaţia reprezentativă a industriei auto din România, face un apel public către Prim-ministrul României. Considerăm că proiectul de impozitare auto, introdus prin asumarea răspunderii Guvernului, fără consultare publică şi fără dialog real cu industria sau societatea civilă, reprezintă o abordare netransparentă şi riscantă, care ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea şi impactul acestui act legislativ.

În plus, metoda de impozitare stabilită prin această lege prezintă probleme de fond esenţiale, pe care APIA le semnalează cu fermitate:

-Criterii incomplete şi învechite - impozitul se calculează exclusiv pe baza cilindreei şi a încadrării într-o normă Euro, ignorând complet factorul relevant al emisiilor de CO₂.

-Diferenţe insuficiente între vehicule vechi şi noi - grila nu descurajează menţinerea sau importul de maşini vechi şi poluante, ba chiar le favorizează, întrucât un vehicul Euro 6 nou este impozitat identic cu unul de zece ani.

-Impact bugetar limitat - în forma actuală, sistemul nu aduce venituri consistente la bugetul de stat şi, prin încurajarea pieţei autoturismelor vechi - de cele mai multe ori nefiscalizate - generează pierderi suplimentare din TVA, contribuţii sociale şi alte taxe conexe.

-Ignorarea propunerilor APIA - soluţia transmisă de noi, aliniată la bune practici europene şi bazată pe principiul „poluatorul plăteşte”, nu a fost nici măcar luată în considerare pentru o discuţie preliminară.

Analizând această grilă, constatăm mai multe probleme de fond, prima fiind diferenţele prea mici între poluanţi şi nepoluanţi. Din grila proiectului, diferenţa dintre Non Euro/E0-E3 şi Euro 6 este, per 200 cm³, de doar 18,2% (≤1600), 18,3% (1601-2000), 18,5% (2001-2600), 21,0% (2601-3000) si 10,0% ( >3001). Această amplitudine redusă nu transmite un semnal de cost suficient pentru reînnoirea parcului auto şi nu descurajează ferm menţinerea / achiziţia vehiculelor vechi şi poluante.

Mai mult, noile taxe legate de impozitarea auto nu reuşesc să armonizeze evoluţia tarifară cu realităţile economice. Între 01.01.2016 şi finalul prognozat al lui 2025 (conform datelor oficiale), inflaţia cumulată a fost de +69,42%, iar cursul RON/EUR a crescut cu +12,4%. În aceeaşi perioadă, parcul auto a îmbătrânit, iar România continuă să deţină una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană.

Conform datelor ETSC din 2024, România a înregistrat aproximativ 77 de decese la un milion de locuitori, faţă de media UE de 45, astfel ocupând primul loc la nivel european în ceea ce priveşte mortalitatea în accidente rutiere. Aceste valori alarmante sunt, în mare parte, alimentate de circulaţia excesivă a vehiculelor vechi, nesigure şi poluante, care afectează direct siguranţa rutieră.

În plus, lipsa fiscalizării se manifestă la toate nivelurile (transportul şi repararea maşinilor, vânzarea efectivă, implicarea personalului, lipsa plăţilor prin sistemul bancar). Acest fenomen întreţine comerţul cu maşini vechi, mai ieftine dar neîntreţinute şi foarte poluante, care afectează direct siguranţa participanţilor la trafic şi mediul înconjurător. Totodată, perpetuarea ne-fiscalizării afectează dezvoltarea economică a României şi agravează deficitul bugetar - o temă care ar trebui să fie prioritară.

În al doilea rând, dar la fel de important de menţionat, normele Euro nu sunt echivalente cu nivelurile de emisii de CO₂. Normele Euro au fost introduse începând cu anul 1992 (Euro 1) şi au evoluat prin etape succesive - Euro 2, Euro 3, Euro 4, Euro 5 (cu sub-etapele 5a şi 5b), Euro 6 (cu sub-etapele 6b, 6c, 6d-TEMP, 6d şi 6e) - până la actuala discuţie privind Euro 7, planificată pentru 2027. Toate aceste norme stabilesc limite pentru poluanţi precum oxizii de azot, particulele, monoxidul de carbon sau hidrocarburile, având ca obiectiv reducerea poluării locale din oraşe şi impactul direct asupra sănătăţii.

În paralel, Uniunea Europeană a adoptat un alt cadru legislativ, complet separat, pentru reducerea emisiilor de CO₂, considerate principalele responsabile de schimbările climatice. Astfel, producătorii auto au avut şi au în continuare obligaţia să respecte ţinte de emisii medii de CO₂ pe flotă: 130 g/km în 2015, 95 g/km începând cu 2021 şi, în perspectivă, reducerea cu 55% până în 2030 şi obiectivul zero emisii pentru vehicule noi în 2035.

Prin urmare, propunerea Ministerului - care combină cilindreea cu norma Euro - creează o confuzie între două cadre legislative distincte şi ignoră componenta CO₂, cea mai relevantă astăzi în contextul politicilor climatice europene.

În al treilea rând, schema de impozitare prezentată generează anomalii evidente. O maşină Euro 6 de un an plăteşte acelaşi impozit ca una de zece ani. Diferenţele de taxare între un vehicul Euro 6 şi unul Euro 4 sunt minore şi nu reflectă diferenţele reale de performanţă şi de impact asupra mediului. În acelaşi timp, autoturismele mai vechi de zece ani, responsabile pentru cea mai mare parte a poluării şi a consumului ridicat, sunt impozitate prea puţin pentru a descuraja menţinerea sau achiziţionarea acestora.

Această abordare nu stimulează reînnoirea parcului auto şi nici orientarea către vehicule cu emisii reduse, fie ele hibride sau electrice. Din contră, menţine un avantaj competitiv pentru vehiculele vechi şi poluante, în contradicţie cu obiectivele de mediu asumate de România şi Uniunea Europeană.

În concluzie, considerăm că actuala propunere este greşită şi incompletă. Ea nu reflectă realitatea tehnologică, nu este corelată cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ şi nu încurajează tranziţia către un transport mai curat şi mai eficient.

Vă rugăm să reanalizaţi de urgenţă această formulă şi să integraţi într-un viitor mecanism de impozitare criterii relevante, precum emisiile de CO₂, vechimea vehiculului şi nivelul real de poluare, alături de cilindree şi norma Euro.

Reamintim, totodată, că APIA a transmis deja o propunere proprie de sistem de impozitare, fundamentată pe bune practici europene si pe principiul ”poluatorul plăteşte”, care poate reprezenta un punct de plecare solid pentru construcţia unui model echilibrat, corect şi sustenabil pentru România dar a fost ignorată complet atât de fostul Guvern, cât si de actualul.

În acest sens, atragem atenţia că tentativa noastră de a avea un dialog direct cu Ministerul Transporturilor - exact pe această temă - a fost respinsă cu motivarea oficială că „agenda este extrem de încărcată necesitând o prioritizare a acţiunilor”. Din păcate, se pare că definirea unui sistem corect de impozitare auto nu a reprezentat o prioritate pentru Ministerul Transporturilor.

România are nevoie de un sistem de impozitare auto corect, modern şi sustenabil, care să sprijine tranziţia către un transport mai curat. APIA este pregătită să contribuie la această construcţie, împreună cu Guvernul României.”