Aproximativ 35% din muncitorii străini aflaţi în România au fugit după intrarea ţării noastre în Schengen

Odată cu accesul tării noastre la zona Schengen au fost implementate o serie de modificări legislative şi procedurale, însă întregul proces al aderării a atras după sine şi consecinţe negative pentru piaţa muncii din România, unde importul de personal reprezintă singura soluţie validă, pentru o mare parte dintre angajatorii români. În prezent, aproximativ 35% din numărul total al muncitorilor străini angajaţi în România au ales deja să părăsească ţară, spre a-şi construi un nou viitor în alte ţări membre ale spaţiului Schengen.

Problema muncitorilor străini care aleg să fugă din ţară afectează deopotrivă agenţiile de recrutare a personalului străin şi implicit angajatorii români, care şi-au pus încrederea în importul de forţă de muncă, pentru acoperirea deficitului masiv cu care se confruntă piaţa muncii din România.

,,Părăsesc ţară mulţi dintre muncitorii ajunşi în România sau dintre cei care doar primesc viza de lucru valabilă acum şi pentru Schengen. Vorbim aici despre muncitori care nici nu mai ajung la noi în ţară, pentru că vor să câştige mai mulţi bani decât pot obţine în România. Conform estimărilor noastre, de la data intrării României în Schenghen, până în prezent, un procent de aproximativ 35‑40% de muncitori străini sunt deja plecaţi din ţară. ", a declarat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager al agenţiei de recrutare a personalului străin WORK FROM ASIA.

Deficitul de personal creşte de la un an la altul, însă în schimb şansele de soluţionare a acestuia scad dramatic, fără măsuri care să vizeze şi acest recent fenomen al muncitorilor străini care aleg să părăsească ţară, în favoarea unor economii mai dezvoltate. Este nevoie de implicarea autorităţilor în dezvoltarea unor măsuri capabile să securizeze ocuparea locurilor de muncă vacante în ţară şi care să faciliteze procesul de aducere a forţei de muncă străine în România.

,,Muncitorii care pleacă din România, de regulă, posedă deja un permis de şedere temporară cu valabilitate de unul sau doi ani. Desigur că se expun unor riscuri enorme, pentru că pot fi legitimaţi şi opriţi la frontiere de către organele de control, în cazul de faţă Poliţia de Frontieră şi ofiţerii Inspectoratului Român pentru Imigrări. Cu ajutorul aplicaţiei nou lansate, eDAC, în decursul a câteva secunde după scanarea actelor de identitate, organele de control pot vedea acum un status actual al acestora, iar cetăţenilor străini li se explică clar că pot sta în spaţiul Schenghen pentru o perioadă de maxim 90 zile, cu statutul de turişti, neavând dreptul să se angajeze în ţara respectivă. Mai mult decât atât, ei riscă să îşi piardă din drepturile lor fundamentale şi vorbim aici despre protecţia socială, securitatea locului de muncă, nerespectarea programului de lucru, a timpul de repaus. Din păcate, muncitorii nu vor mai putea nici reclama abuzurile autorităţilor sau beneficia de servicii medicale gratuite. ", a menţionat Yosef Gavriel Peisakh.

Din păcate, nici din punct de vedere birocratic, procesul aducerii de muncitori străini în România nu este scutit de probleme suplimentare, odată cu aderarea la spaţiul Schengen, iar în prezent procesul aducerii de forţă de muncă străină în ţară este unul şi mai complicat decât până acum.

,,În primul rând este vorba despre procedura de acordare a vizelor, care a devenit şi mai anevoioasă, deoarece pe lângă aprobarea Centrului Naţional de Vize (CNV) din România se aşteaptă acum şi validarea ţărilor Schenghen, lucru care aduce la prelungirea procesului. În plus, personalul din consulatele României a devenit mult mai riguros şi atent în cadrul interviurilor personale cu aplicanţii, iar rata de respingere a dosarelor a crescut. Angajatorii, care au nevoie acută de forţă de muncă, se plâng la rândul lor că procesul de după selecţia finală a candidaţilor durează din ce în ce mai mult, în unele cazuri poate dura chiar şi un an de zile.", a completat Yosef Gavriel Peisakh.

Printre metodele identificate de angajatori pentru remedierea acestui fenomen se număra şi o campanie de informare clară şi bine structurată, demarată de autorităţile române în scopul informării cetăţenilor străini asupra riscurilor la care se expun odată cu încetarea frauduloasă a contractelor de muncă şi părăsirea ţării. Mai mult decât atât, este necesar ca această campanie să fie desfăşurată într-o limbă de circulaţie internaţională, precum limba engleză, în aşa fel încât livrarea informaţiei să fie deopotrivă facilă şi eficientă.

În plus, agenţia de recrutare WORK FROM ASIA identifică drept măsură preventivă existenţa la nivelul statelor membre Schengen a unei baze de date comune, în a cărei evidenţă să se regăsească informaţii referitoare la statutul contractului de muncă al muncitorilor străini, respectiv dacă au contracte de muncă încetate în România prin comun acord al părţilor sau dacă au acordul ultimului angajator de a se angaja în altă parte.