LIVE - VIDEO Conferinţa „Energia în priză”

Actualizare - Liviu Gavrilă, RWEA: S-au anunţat investiţii în tot sectorul; cred că e bine să mergem în spiritul directivelor europene

Sectorul energetic are nevoie de o abordare coerentă, care să ţină cont atât de evoluţiile economice şi sociale şi de tendinţele de consum, cât şi de schimbările climatice şi de contextul european, consideră Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.

Domnia sa a spus: ”Cred că Ministerului Energiei ar trebui să i se dea pârghiile şi acel empowerment, adică să aibă şi posibilitatea de a decide, de a coordona. Ar trebui să se uite la două lucruri - modelele socioeconomice care arată tendinţele, ce se întâmplă din punct de vedere economic, social şi aşa mai departe, care vor da o tendinţă a consumului, după care ar trebui să se uite şi pe modelele climatice. Să vezi cu ce produci, cum vei produce pe pipeline-ul pe care îl ai şi, la un moment dat, cele două trebuie să se intersecteze; cred că action planul derivă de acolo. Noi avem o strategie energetică, făcută cum a fost făcută, dar există nişte principii acolo, în care, în teorie, fiecare, pe stream-urile şi pe domeniile de activitate, a început să facă sau face ceva. Cred că trebuie să facem un pas în lateral, să gândim că, totuşi, suntem într-un context de excepţie, secetă, războaie şi aşa mai departe. Este important să avem această coerenţă”.

Liviu Gavrilă a adăugat: ”S-au anunţat investiţii în tot sectorul. Da, este nevoie de programul nuclear, de multă stocare, de eolian şi aşa mai departe. Vrem să fim lăsaţi să le facem, iar rezultatele vor veni (...). Din păcate, au trecut zeci de ani în care n-am făcut nimic, nu ne-am adaptat. Din păcate, am mai făcut un lucru pe care, cel puţin noi, în calitate de asociaţie, îl spunem de nu ştiu cât timp. Avem impresia că, fiind insularizaţi, putem să facem anumite lucruri după cum ne taie capul. Nu, suntem interconectaţi (...). Trebuie să mai facem şi ceea ce face Europa; până când se va face un nou market design, se vor reaşeza cumva lucrurile la nivel european, eu zic că e bine să mergem în direcţia, în spiritul directivelor şi reglementărilor europene, căci altfel vom plăti”.

(A.I.)

---

Actualizare - Florian Mateiţă, partener RomInsolv SPRL: „Creşterea sistemului energetic depinde în final de consumator”

Anual, aproximativ 8% din companii dispar în mod natural de pe piaţă, a afirmat Florian Mateiţă, partener RomInsolv SPRL.

Domnia sa a precizat: „Nu toată lumea se adaptează, lumea este dinamică şi nu întotdeauna companiile mari reuşesc să aibă acea cadenţă şi acea sinergie între departamente care să le facă foarte eficiente. De aceea aş milita, din perspectiva pe care o am, să se înţeleagă că nu ne ajută prea mult stabilitatea politică sau a unui guvern dacă nu este dublată de o strategie de ţară. Creşterea sistemului energetic ca şi capacitate şi funcţionalitate depinde în final de consumator. Dacă nu ai consumator, nu ai cui să vinzi şi atunci arunci energia în aer şi o preia altcineva din Europa. Imaginaţi-vă că există un şantier în care fiecare face ce vrea: unul sapă, unul pune cărămizi, altul toarnă ciment. La sfârşitul zilei toată lumea este obosită, a muncit şi vrea bani, dar rezultatul este o porcărie care probabil trebuie demolată şi luată de la capăt. Cam aşa este şi la noi dacă nu avem o strategie care să pornească de la resursele naturale proprii, pentru a elimina riscul de a depinde brusc de preţurile internaţionale. În România preţurile sunt deja aliniate la nivel internaţional, dar este o diferenţă majoră între a avea resursa ta proprie şi a genera energie din resurse furnizate prin conducte sau din alte părţi. Sectorul regenerabilelor utilizează propria resursă naţională. Dacă Europa şi noi vom produce singuri invertoare şi baterii, vom putea deveni independenţi din punct de vedere tehnologic şi al capacităţii de cercetare”.

(G.M.)

---

Actualizare - Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO: „Trebuie regândit sistemul de investiţii”

Este nevoie ca statul român să continuie investiţiile în noi capacităţi energetice, dar sistemul respectiv ar trebui reconfigurat, a arătat Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO.

Silvia Vlăsceanu a precizat: „Înainte să apară sursele intermitente, se spunea că un necesar optim ar fi de 1 GW instalat la 1 milion de locuitori; era un model clasic. Noi aveam în anii '90, la 20-22 de milioane de locuitori, vreo 22.000 MW instalaţi (22 GW) doar în surse clasice - adică nici n-aveam nuclearul în '90, aveam cărbune, hidro şi gaze naturale. În acest moment, statistica europeană arată că o cifră rezonabilă care să-ţi dea un confort, nu doar ca şi consumator, dar şi industriei şi aşa mai departe, un mix energetic echilibrat, ar fi vreo 2,6 GW la 1 milion. Noi suntem pe la 1,2 în clipa de faţă; deci suntem mult sub, avem nevoie în continuare de investiţii în capacităţi de producţie.

Investiţiile trebuie să fie făcute concomitent, fără să ajungă - nu-mi place cuvântul canibalizare, se mai foloseşte în energie - dar fără să scoată din funcţiune unele capacităţi; capacităţile trebuie să fie complementare. Şi nu doar producţia concomitent, trebuie să fie dezvoltate şi celelalte segmente, transportul şi distribuţia, pentru că altfel vedem ce s-a întâmplat. Faptul că deşi investiţiile specifice în eolian şi fotovoltaic au scăzut foarte mult faţă de acum 15 ani, când a fost pus în funcţiune primul parc eolian în 2011... Fotovoltaicul era atunci la vreo 2 milioane de euro per MW, acum este sub 500 sau în jur de 500, iar eolianul a mai scăzut cu mult. În schimb, au crescut costurile celorlalte echipamente şi în principal - chiar vorbeam în pauză - nu doar echipamente ca turbinele, ci transformatoarele. Este o cerere de transformatoare pe măsură ce se dezvoltă sursele regenerabile, transformatoare de absolut toate puterile - facilităţi sau întreprinderi pe care abia acum reîncep şi încearcă să mai producă câte ceva în România. Costurile sunt foarte mari ale acestor transformatoare. Încercăm să le aducem mai aproape de Europa, că şi aici aşteptăm câţiva bani, pentru că ele necesită nişte componente pe care nu le are orice ţară şi uite aşa, per total, costurile rămân ridicate. Degeaba dezvoltăm surse de producţie din surse regenerabile intermitente dacă nu venim şi cu investiţiile în celelalte componente şi cu o reconfigurare, o reproiectare a sistemului electroenergetic. Pentru că, dacă regula era aproximativ un transformator la 1 km de reţea, în clipa de faţă, în care avem consumatori mulţi, ar trebui să avem posturi mai mici de transformare la distanţe şi de 50 de metri dacă se poate, plus investiţii în automatizare. Deci sistemul trebuie cu totul regândit”.

(G.M.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu: ”Doar 10% dintre proiectele energetice avizate vor ajunge să fie puse în funcţiune”

Piaţa românească de energie traversează o perioadă caracterizată de un număr foarte mare de proiecte regenerabile aflate în diferite stadii de dezvoltare, însă numai o mică parte dintre acestea vor ajunge efectiv să producă energie, consideră Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

Potrivit acestuia, în prezent există peste 1.000 de proiecte avizate, care însumează mai mult de 100 GW în avize tehnice de racordare (ATR), însă amploarea portofoliului existent pe hârtie nu se va reflecta în aceeaşi măsură în capacităţile care vor fi construite.

„Noi, fiind consultanţi în energie, observăm două lucruri. Un trend: un număr uriaş de proiecte care s-au avizat şi vor să se vândă pe bani frumoşi. Toată lumea visează să îşi vândă proiectul. Sunt peste 1.000 de proiecte avizate, peste 100 de gigawaţi în ATR-uri”, a declarat Ovidiu Demetrescu.

(S.B.)

---

Actualizare - Radu Constantin, Hidroelectrica: Obiectivul producţiei hidro este să fie principalul pilon de stabilitate al sistemului energetic naţional

Obiectivul producţiei hidro este să fie principalul pilon de stabilitate al sistemului energetic naţional, susţine Radu Constantin, Chief Administrative Officer al Hidroelectrica.

Domnia sa a afirmat: ”În acest an am ieşit din zona noastră de confort, având în vedere toate presiunile existente, atât din punct de vedere structural al întregului sistem, cât şi al discuţiilor legate de preţ. Producţia hidro are ca principal obiectiv să fie pilonul de stabilitate al sistemului energetic naţional, astfel încât, în momentele de dezechilibru, când sistemul este într-un moment dificil, să asigure, în mod predictibil, stabilitatea (n.r. Sistemului Naţional Energetic). Ne întrebăm cât vom putea produce, din cauza faptului că, în momentul actual, întregul sistem energetic naţional este în criză, criză pe care echipa Hidroelectrica o gestionează zi de zi. Am mai trecut prin momente interesante şi destul de dificile; crize au mai fost - în anul 2017 a fost criză, iar în anul 2022 au fost preţuri mari, şi atunci Hidroelectrica a reuşit să menţină şi să regleze producţia hidro, în acel moment dificil al sistemului energetic naţional”.

Radu Constantin a adăugat: ”Pe date concrete, din punct de vedere al mediilor multianuale, ne aflăm cu Dunărea la 40% (n.r. din debitul mediu multianual) în luna august. În septembrie, la fel, suntem într-o zonă în care prognoza hidrologică arată că Dunărea este undeva în jur de 1.500 de m³/s, ceea ce afectează întregul lanţ, atât Hidroelectrica, cât şi Nuclearelectrica. De asemenea, valorile prognozate pentru semestrul al doilea, începând cu luna iulie, se situează cu mult sub valorile medii multianuale. Asta ne face să ieşim din zona noastră de confort, astfel încât să asigurăm stabilitatea sistemului energetic naţional. Cu siguranţă vom depăşi şi acest moment de criză.”

(A.I.)

---

Actualizare - Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO: „Cât timp e acest model de piaţă bazat pe preţul marginal, preţurile din energie n-au cum să scadă”

Preţurile din energie nu au cum să scadă în acest moment, deoarece este utilizat un model de piaţă bazat pe preţul marginal, a declarat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO.

„Când cei din surse intermitente spun de piaţă, ei se referă doar la pieţele spot, nu se referă la pieţele la termen. Pieţele spot, din punctul meu de vedere - PZU-ul cu o pondere de 50% din consum - este cam mult. Dacă îşi aduc aminte colegii din sală când a apărut piaţa pentru ziua următoare (cu mult înainte de piaţa intrazilnică), ea a fost gândită pentru 3-4%, să acopere şi să preia vârfurile. În cazul în care îţi pleacă un client, îţi vine un client, îţi trebuie repede energie. Iar când te duci pe 50% din consum în ziua de astăzi, asta îmi arată altceva: că eu nu am stabilitatea sistemului asigurată prin capacităţi în bandă şi capacităţi flexibile pe care poate să le asigure Hidroelectrica. Discuţiile trebuie purtate şi dirijate de un dirijor care să coordoneze toate aceste investiţii. Cât priveşte optimismul meu, cât timp e acest model de piaţă bazat pe preţul marginal, preţurile n-au cum să scadă - clar, cel puţin iarna. Iarna mixul energetic se bazează pe capacităţi în bandă (cărbune, gaze naturale etc.). Ne vom baza pe aceste surse, ca întotdeauna”, a spus Silvia Vlăsceanu.

Reprezentanta producătorilor de energie electrică s-a referit şi la plafonarea preţurilor, care în opinia domniei sale a fost o soluţie proastă. Silvia Vlăsceanu a precizat: „Din punctul meu de vedere, orice intervenţie în piaţă de acest fel denaturează şi distorsionează piaţa, iar efectele se vor vedea în timp. Faptul că producătorii şi furnizorii nu şi-au recuperat banii este un aspect, dar nu a ajutat suficient sau nu asta era măsura cea mai bună; a fost o măsură pe termen scurt. Iniţial, fiecare ţară a fost pusă în situaţia de 'ce aplicăm, ce faci' şi fiecare a făcut cum l-a dus capul şi ce-i oferea sistemul propriu. Spania şi Portugalia au solicitat insularizarea, noi fiind în mijlocul Europei am aplicat alte măsuri (cum a fost şi Germania cu ajutoare de stat ţintite pe industrie şi consumatori vulnerabili). Însă preţurile tot cresc de câteva luni peste tot, iar măsurile acestea nu se discută cu piaţa, din păcate. La momentul plafonării, discuţiile s-au făcut mai mult post-decizie, era deja decis în altă parte. Să fim optimişti şi să sperăm că măcar energie va fi. Preţurile să nu le discutăm acum; tragem linie pentru preţuri la primăvară”.

(G.M.)

---

Actualizare - Irene Mihai, RPIA: ”Suntem într-un moment în care trebuie să accelerăm investiţiile”

În prezent ne aflăm într-o tranziţie accelerată, mai ales prin prisma faptului că noi, ca industrie regenerabilă, punem foarte mulţi gigawaţi în funcţiune, iar asta schimbă foarte mult componenţa mixului energetic, declară Irene Mihai, Policy Officer RPIA, menţionând: ”Suntem într-un moment în care trebuie să accelerăm investiţiile, să eliminăm orice barieră care mai există şi să continuăm să punem lucruri în funcţiune”.

Irene Mihai mai afirmă: ”Sectorul fotovoltaic nu doar a crescut, este sectorul cu cea mai mare creştere din întreg sistemul energetic naţional. Dacă ne întoarcem în 2022, când a reînceput acest val investiţional, noi aveam doar 1,4 gigawaţi instalaţi în capacităţi fotovoltaice, doar în parcuri de mari dimensiuni. Numărul prosumatorilor era foarte mic, erau de ordinul zecilor de megawaţi. Deci, am plecat cu 1,4 în 2022. Suntem în 2026, anul nu s-a încheiat, însă acum avem peste 8,5 gigawaţi instalaţi. Deci, vorbim despre 7 gigawaţi adăugaţi într-o perioadă de patru ani, cu perspective de creştere de până la 14, conform estimărilor noastre, până în 2030”.

(A.V.)

---

Actualizare - Florian Mateiţă, partener RomInsolv SPRL: "Modelul economic care a funcţionat până acum, respectiv consum pe împrumut, nu mai merită”

Este nevoie de schimbarea modelului economic, inclusiv în domeniul energiei, a afirmat Florian Mateiţă, partener RomInsolv SPRL.

„Eu vin din zona întunecată a economiei, respectiv insolvenţă. Mă uit, bineînţeles, un piculeţ mai în faţă şi plecăm de la un adevăr: faptul că este clar că modelul economic care a funcţionat până acum, respectiv consum pe împrumut, nu mai merită. Prin urmare, suntem la o răscruce unde ori va fi accelerată producţia internă - adică va fi creată valoare adăugată în ţară, ceea ce înseamnă investiţii, ceea ce înseamnă oarecare predictibilitate pe creşterea consumului de energie -, ori, dacă nu vom fi înţelepţi, probabil că vom ajunge să consumăm cât producem, adică vom ajunge să scădem consumul de energie. Ce este important totuşi este că avem o piaţă interconectată şi, din câte înţeleg, indiferent de cât producem sau de cât consumăm noi, cumva cineva de undeva dintr-un cătun din Bulgaria ne asigură energia electrică sau, respectiv, cineva o va cumpăra. Pentru că, uitaţi-vă, totuşi Bulgaria a făcut investiţii, au stocare, au tot ce le trebuie, dar preţul lor este identic cu al nostru. Deci, consumatorul bulgar este mână în mână cu consumatorul ungur şi consumatorul român. Doar cel care beneficiază de fluxul de bani este fericit că are taxe şi impozite mai mici ca la noi”, a spus Florian Mateiţă.

(G.M.)

---

Actualizare - Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO: "Avem nevoie de predictibilitate”

Ne aflăm într-un moment de criză energetică declarată, dar momente dificile pentru sectorul energetic au fost mai multe în ultimii 35 de ani, a afirmat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, fără a indica cine se face vinovat pentru actuala criză.

"Până la urmă, cred că toţi avem o parte din această vină, plecând de la reorganizarea sistemului energetic, a sectorului energetic la modul general, instabilitatea politică şi lipsa de predictibilitate. Noi, în energie, să ştiţi că am spus-o de mai multe ori, avem nevoie de stabilitate, predictibilitate şi bine ar fi ca intervenţiile - noi ştim să ne facem treaba - dar intervenţiile ar trebui să fie limitate şi să putem să avem cât mai multă predictibilitate, astfel încât să nu ne trezim în situaţii dificile pe care, de cele mai multe ori, nu le-au creat specialiştii din sector, ci deciziile luate de-a lungul anilor şi apoi încercările de a le rezolva aşa, pompieristic, de pe o zi pe alta, ceea ce în energie nu prea merge”, a precizat Silvia Vlăsceanu.

(G.M.)

---

Actualizare - Ondrej Safar, CEO Distribuţie Oltenia şi Evryo Power: ”România trebuie să dubleze investiţiile în reţelele de distribuţie”

România are nevoie de investiţii masive în infrastructura energetică, iar investiţiile în reţelele de distribuţie ar trebui dublate pentru ca ţara să îşi poată atinge obiectivele asumate în sectorul energetic, susţine Ondrej Safar, CEO Distribuţie Oltenia şi Evryo Power.

Acesta avertizează că amânarea investiţiilor pentru a menţine costurile reduse pe termen scurt conduce, în cele din urmă, la preţuri mai mari pentru consumatori.

---

Actualizare - Antal Istvan-Lorant: ”Preţul energiei, una dintre marile probleme ale economiei”

Preţul energiei şi nivelul redus al consumului industrial reprezintă două dintre problemele majore cu care se confruntă economia României, iar statul trebuie să găsească mecanisme prin care să sprijine industriile afectate de costurile ridicate, susţine Antal Istvan-Lorant, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României

(S.B.)

---

Actualizare - Bende Sandor: „Lacurile de acumulare sunt o soluţie de stocare a energiei”

Când vorbim despre stocarea energiei, nu trebuie să vorbim doar despre baterii de stocare, deoarece sunt şi alte soluţii, a afirmat Bende Sandor, preşedintele Comisiei Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

„Există şi modalitatea hidrocentralelor. Lacurile de acumulare sunt o soluţie de stocare a energiei, iar hidrocentralele prin pompaj pot fi o soluţie pe care nu am inventat-o noi astăzi. Sunt foarte mulţi care se folosesc de această posibilitate de stocare sau, bineînţeles, există şi o modalitate mai modernă, adică producţia de hidrogen şi energia din hidrogen reconvertită în energie electrică. Este vorba, în cazul României, de 20-30 de miliarde de euro, pe care nu ştiu de unde vom reuşi să îi scoatem, dar este nevoie de ei. Fie că sunt bani publici, fonduri europene sau bani pe care îi plătesc direct cetăţenii prin facturi, până la urmă tot la cetăţean se ajunge, pentru că şi banii din fondurile europene, şi banii din bugetul de stat provin tot din banii cetăţenilor. Sunt nişte costuri pe care trebuie să le facem”, a precizat Bende Sandor.

(G.M.)

---

Actualizare - Virgil Popescu, Europarlamentar: UE trebuie să dezvolte interconexiunea între state

Una dintre priorităţile pe care trebuie să le aibă Uniunea Europeană este să întărească dezvoltarea interconexiunii între state, a spus Virgil Popescu, Europarlamentar, Membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) din cadrul Parlamentului European.

Domnia sa a afirmat: ”România este integrată în Uniunea Europeană şi nu putem vorbi despre piaţa românească de energie electrică, excluzând-o din contextul european. Am spus tot timpul de la tribuna Parlamentului European că nu avem în Europa o piaţă funcţională de energie electrică, în sensul că energia electrică nu circulă liber. De la nord la sud, de la est la vest, există foarte multe gâtuiri între diverse state. Cea care ne interesează pe noi cel mai mult este cea între Austria şi Ungaria. Între Austria şi Slovacia nu există absolut nicio legătură de energie electrică, nicio reţea de electricitate şi atunci este clar că una dintre priorităţile pe care trebuie să le aibă Uniunea Europeană este să întărească dezvoltarea interconexiunii între state, să întărească reţelele de electricitate”.

Virgil Popescu a adăugat: ”Comisia Europeană a trimis în Parlament şi către Consiliu «Grids Package», prin care, practic, se doreşte să se accelereze obţinerea autorizaţiilor şi permiselor pentru construcţia reţelelor de energie electrică, de hidrogen şi de stocaj de CO₂ şi, în paralel, regulamentul TEN-E (n.r. Trans-European Networks for Energy), tot parte a pachetului de reţele, care, practic, este piatra de temelie a construcţiilor reţelelor de energie electrică. Am fost raportor din umbră al Partidului Popular European pe acest pachet şi vreau să vă spun că l-am terminat. Am aprobat în Comisia de Energie acest pachet, în octombrie începem negocierea cu Consiliul şi cu Comisia pe forma finală şi cred că, în sfârşit, vom putea spune că vom avea o imagine de ansamblu şi nu 27 de imagini ale fiecărui stat. O imagine de ansamblu, o hartă a reţelelor de energie electrică, care să arate inclusiv locurile unde există gâtuiri, să ne arate cum vom ajunge în 2040, în 2050, să ne arate costurile estimative ale acestor reţele, pentru a putea ajunge la ceea ce ne dorim în 2050”.

(A.I.)

---

Actualizare - Bende Sandor, preşedintele Comisiei Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor: „Deşi s-a promis că trecerea la energia verde va aduce preţuri mai mici, în realitate preţul s-a triplat”

Bende Sandor, preşedintele Comisiei Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a afirmat că, deşi cetăţenilor li s-a promis de autorităţi că trecerea la energia verde va scădea preţul la energie, în realitate acesta s-a triplat, chiar dacă ponderea energiei verde a crescut semnificativ în mixul energetic naţional.

„Cetăţenii sunt direct interesaţi de stabilitatea guvernamentală şi politică. De asemenea, ei discută intens atât despre preţul gazelor naturale, cât şi despre cel al energiei electrice şi al combustibililor. Preţul combustibilului practic a sărit în aer şi nu se ştie unde se va opri sau dacă principala problemă va rămâne costul carburanţilor ori siguranţa alimentară, în condiţiile în care în ţări vecine există riscul să nu se găsească anumite tipuri de combustibil la pompă. La nivel global, 6% din producţie este eliminată, iar acest lucru se resimte la nivel mondial. Oamenii din teritoriu au atras atenţia asupra faptului că, deşi li s-a promis că trecerea la energia verde va aduce preţuri mai mici, în realitate preţul s-a triplat pe măsură ce ponderea energiei regenerabile a crescut. Ca exemplu, în 2020 preţul era de 68 de bani per kWh, în timp ce în 2026 s-a ajuns la 1,60 lei per kWh. Chiar dacă nu este sigur că tranziţia verde este cauza principală, aceasta este percepţia populaţiei”, a spus Bende Sandor.

Domnia sa a vorbit şi despre investiţiile din energie, mai ales la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă.

Bende Sandor a precizat: „Sunt esenţiale investiţiile în reactoarele 2, 3 şi 4 de la Cernavodă şi cele 10 hidrocentrale finalizate în proporţie de 95%, intrate recent în putere de lege. Deşi nivelul apelor a scăzut, producţia hidro nu este complet oprită. În ceea ce priveşte centrala nucleară, problemele apar din cauza lipsei mentenanţei pe termen lung. Dacă lipsa mentenanţei timp de un an sau doi nu provoacă efecte vizibile, lipsa acesteia timp de 40-50 de ani generează probleme majore. Spre comparaţie, Ungaria nu a oprit centrala nucleară de la Paks (de 2200 MW, la un debit al Dunării mult mai mic), iar Bulgaria produce energie la Kozlodui în condiţii similare şi o exportă către România. În România, deşi Nuclearelectrica plăteşte taxe către Apele Române pentru asigurarea debitului de apă, iar dragarea ar trebui executată de Ministerul Transporturilor, responsabilitatea se pierde pe drum, în timp ce reactoarele nu funcţionează. Din cauza nefuncţionării celor două grupuri nucleare, furnizorii nu pot folosi contractele pe termen lung pentru energie ieftină şi sunt nevoiţi să cumpere energia neprodusă de pe piaţa liberă (PZU) la preţuri ridicate, ceea ce poate duce la un salt de preţ pentru consumatorul final. Se impun investiţii urgente în reţelele de interconectare europene şi în reţelele naţionale de transport şi distribuţie a energiei electrice”.

(G.M.)

---

Actualizare - Corina Popescu, ENEVO Group: ”Cea mai mare provocare este că nu avem o piaţă a energiei electrice funcţională”

Cea mai mare provocare pentru domeniul energetic este că nu avem o piaţă a energiei electrice funcţională, declară Corina Popescu, vicepreşedinte Business Development şi Strategie al ENEVO Group, menţionând: ”Ca să avem un preţ bun pentru consumatori, piaţa trebuie să fie funcţională. Astăzi nu o avem şi am văzut în această vară că orice eveniment care se poate întâmpla poate să atragă după sine o avalanşă şi o creştere de preţuri care poate destabiliza piaţa, iar din păcate ceea ce se obţine este scăderea consumului. Degeaba ne gândim şi punem proiecte ambiţioase în dezvoltarea infrastructurii dacă pe infrastructura respectivă îţi stă şi cererea de energie electrică pentru economie”.

(V.R.)

---

Actualizare - Cristian Buşoi, Ministerul Energiei: ”Stocarea este una dintre soluţiile la care trebuie să lucrăm mai intens”

Stocarea este una dintre soluţiile la care trebuie să lucrăm mai intens, să accelerăm proiectele de instalare de capacităţi de stocare - de sine stătătoare, dar şi ataşate unor capacităţi de producţie de electricitate deja existente, şi în principal în zona de solar, spune Cristian Buşoi, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei. Domnia sa menţionează: ”Pe acest aspect lucrăm, cumva, coordonat şi cu alte ministere. Foarte important este programul de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Ministerul Energiei tocmai a lansat, la începutul lunii septembrie, un apel de proiecte prin care cofinanţăm capacităţi de stocare de sine stătătoare şi, după ce domnul Bolojan a devenit ministru interimar al Energiei, una dintre direcţiile principale pe care le-a trasat echipei de la Fonduri Europene a fost aceea de a accelera implementarea unui apel deja încheiat de ceva timp, dar care, din păcate, s-a prelungit pe partea de evaluare, de contractare. Este vorba despre partea de stocare ”behind the meter”.

Dincolo de ceea ce face Ministerul Mediului, suntem în cooperare şi coordonare cu AFIR pentru a gestiona împreună schema de autoconsum, stocare pentru cei care deja au capacităţii solare, primării în principal, şi proiecte integrate, producţie plus stocare pentru instituţii publice şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale. Prin urmare, pe această direcţie lucrurile se întâmplă, şi ANRE a venit cu accelerarea procedurilor”.

(V.R.)

---

Actualizare - Diana Buzoianu: „Stocarea energiei în baterii va duce la scăderea preţului”

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a afirmat că stocarea energiei în baterii va duce la scăderea preţului.

Diana Buzoianu a precizat: „Proiectul pe care noi îl lansăm anul acesta de stocare în baterii aş vrea să fie o politică publică pentru următorii cel puţin 3-4 ani, pentru a prinde din urmă capacitatea fotovoltaică pusă deja în piaţă. Cred că acest lucru va ajuta la scăderea preţului pe termen relativ mediu. Ceea ce vom lansa anul acesta va putea să fie instalat anul viitor. Dacă toată lumea îşi face treaba corect, cred că într-un an de zile am putea să avem bateriile la sistemele fotovoltaice deja instalate. Noi am mai făcut şi o schimbare, de la principiul «primul venit, primul servit» la un sistem de evaluare a dosarelor. Aceasta presupune că, pe un buget de 400 de milioane lei pe care îl avem în momentul de faţă pentru acest program, vom avea mult mai multe baterii instalate, inclusiv pentru că cofinanţarea va fi unul dintre criteriile principale. Am încercat, de asemenea, luând în considerare resursele limitate pe care le aveam, să impulsionăm piaţa astfel încât să fie instalate cât mai multe baterii cu aceiaşi bani. Asta cred că ar trebui să fie viziunea şi pentru anii următori”.

(G.M.)

---

Actualizare - Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: „Seceta din acest an a avut un efect direct asupra mixului energetic”

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a precizat că mixul echilibrat energetic pe care îl avem, ar fi trebuit să se transpună, de fapt, într-un avantaj competiţional.

„Cu toate acestea, vedem că noi importăm, de fapt, la preţuri mult mai mari decât ceea ce putem noi să producem. Pe zona de Ministerul Mediului, ce putem să facem şi ce am identificat a fost partea de stocare, unde ştiţi deja că vom lansa anul acesta programul de baterii, a spus Diana Buzoianu.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a avertizat şi cu privire la faptul că seceta şi impactul asupra infrastructurii energetice reprezintă provocările cu care ne vom confrunta în continuare.

Diana Buzoianu a precizat: „Sub o formă sau alta, trecem printr-un episod de secetă uriaş la nivel naţional, unul dintre cele mai dure din ultimii ani, iar asta a avut un efect direct şi asupra mixului energetic, trezindu-ne cu o unitate esenţială de la Cernavodă care nu a mai putut să producă energie. Iar aici discuţia devine, de fapt, nu doar despre energie, ci despre infrastructura critică pe care noi o construim - barajele, digurile şi polderele pe care le avem -, care ar trebui să fie lucrări de prioritate zero, pentru care în ultimii ani nu s-au alocat banii necesari. Cred că una dintre provocările esenţiale este dacă găsim resursele necesare să facem o parte esenţială din aceste investiţii. Noi, anul acesta, am trecut mecanismul apei, care va aduce 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani fix pentru aceste lucrări critice. Important este ca banii aceştia să fie folosiţi efectiv pentru barajele de categoria A şi B, adică cele care contribuie inclusiv la capacităţile de energie ce au nevoie de resursa principală, dar şi la accesul la apă şi protejarea comunităţilor împotriva inundaţiilor”.

Domnia sa a arătat că este important să ne uităm la lucrările de infrastructură critică care nu au fost prioritizate în ultimi ani şi care ar trebui să devină principalul obiectiv al României.

„Vă dau un exemplu: în 2025, pentru baraje şi poldere s-au alocat la bugetul naţional 50 de milioane de RON, o sumă absolut derizorie faţă de necesarul din spatele acestei probleme uriaşe. În 2026 am negociat la maximum 250 de milioane, dar oricum nu este suficient; realitatea este că va trebui să creştem ritmul de finanţare pentru aceste investiţii”, a spus Diana Buzoianu.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează astăzi, 21 septembrie 2026, a XIV-a ediţie a conferinţei "Energia în priză” începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest Hotel, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor, 5-7, Bucureşti.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

Printre temele aflate pe agenda conferinţei se numără rolul României în configurarea viitorului energetic al Europei Centrale şi de Est şi modul în care energia poate susţine competitivitatea economiei româneşti.

Un alt subiect vizează independenţa energetică a României, cu accent pe proiectul Neptun Deep şi gazele din Marea Neagră. Discuţiile vor aborda utilizarea gazelor pentru consumul intern, exporturile regionale şi dezvoltarea industriei româneşti. Energia eoliană offshore la Marea Neagră este, de asemenea, inclusă pe agenda evenimentului.

Tranziţia energetică şi efectele acesteia asupra economiei reprezintă o altă temă a conferinţei. Participanţii vor discuta despre investiţii, costuri şi impactul tranziţiei asupra diferitelor sectoare economice.

Agenda include şi tema energiei accesibile pentru industria românească, cu referire la sectoarele energointensive, precum producţia de oţel, ciment, produse chimice şi materiale de construcţii.

Mixul energetic al viitorului va fi analizat din perspectiva energiei nucleare, gazelor naturale, surselor regenerabile şi soluţiilor de stocare. În cazul energiei nucleare, discuţiile vizează reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1 şi proiectele privind reactoarele modulare mici.

Investiţiile care pot transforma România într-un exportator regional de energie, dezvoltarea energiei regenerabile şi limitele infrastructurii de reţea se află, de asemenea, pe lista subiectelor. Participanţii vor aborda problema finanţării modernizării şi extinderii reţelelor electrice, precum şi dezvoltarea pieţei de stocare a energiei.

Piaţa energiei va fi analizată din perspectiva preţurilor, reglementării şi tehnologiei. Unul dintre subiectele dezbătute vizează preţul energiei după eliminarea mecanismelor de plafonare şi capacitatea economiei româneşti de a reveni la mecanismele pieţei libere.

Conferinţa include şi teme privind companiile energetice listate, echilibrul dintre performanţa bursieră, dividende şi investiţii, precum şi finanţarea proiectelor energetice prin piaţa de capital.

Participanţii vor discuta şi despre sursele de finanţare pentru sectorul energetic, inclusiv rolul statului, al băncilor şi al fondurilor europene. Digitalizarea sistemului energetic, inteligenţa artificială, contoarele inteligente şi securitatea cibernetică completează agenda evenimentului.

Moderatorul conferinţei este Ligia Munteanu, realizator şi prezentator de emisiuni TV la Digi24.

Printre invitaţii confirmaţi se află Cristian Buşoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei; Diana-Anda Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Virgil Popescu, Europarlamentar, Membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) din cadrul Parlamentului European; Antal Istvan-Lorant; Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din cadrul Senatului României, Bende Sandor; Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor; Radu Constantin; Chief Administrative Officer, Hidroelectrica; Corina Popescu; Vicepreşedinte Business Development şi Strategie al ENEVO Group; Ondrej Safar, CEO Distribuţie Oltenia şi Evryo Power; Liviu Gavrilă, Vicepreşedintele RWEA; Irene Mihai, Policy Officer RPIA; Florian Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL; Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers; Silvia Vlăsceanu, Directorul Executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică, HENRO.