AUR propune limitarea la 30% a popririlor pentru debitorii cu venituri de până la 5.000 de lei, în cazul urmăririlor multiple

Deputatul AUR Lucian Muşat a depus în Parlament o iniţiativă legislativă care vizează modificarea Codului de procedură civilă, prin completarea articolului 729, proiectul urmărind întărirea protecţiei pentru debitorii cu venituri lunare nete de până la 5.000 de lei, precizează un comunicat de presă remis redacţiei.

Concret, propunerea prevede ca, în situaţia în care există mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, plafonul maxim al reţinerilor din venit să fie limitat la 30% din venitul lunar net. În prezent, legea permite ca, în cazul urmăririlor multiple, să fie reţinut până la 50% din venitul net al debitorului, indiferent de cuantumul acestuia, transmite documentul.

Potrivit expunerii de motive, aplicarea pragului de 50% pentru persoanele cu venituri reduse poate conduce la situaţii în care suma rămasă nu mai acoperă cheltuielile minime de trai, afectând atât demnitatea umană, cât şi dreptul constituţional la un nivel de trai decent, subliniază sursa.

Iniţiatorul invocă date statistice potrivit cărora un venit net de 5.000 de lei sau mai mic se situează la limita subzistenţei pentru o persoană singură şi devine insuficient în cazul celor care au persoane în întreţinere. În aceste condiţii, o poprire de 50% din venit ar putea plasa debitorul într-o situaţie de vulnerabilitate accentuată, cu riscuri precum sărăcia extremă, pierderea locuinţei sau deteriorarea stării de sănătate, punctează comunicatul AUR.

Prin introducerea unui nou alineat la articolul 729, proiectul stabileşte un prag intermediar de protecţie: pentru debitorii cu venituri nete de până la 5.000 de lei, reţinerea totală în cazul urmăririlor multiple nu va putea depăşi 30% din venit, indiferent de natura creanţelor, cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel, notează sursa.

În expunerea de motive se arată că demersul legislativ urmăreşte corectarea unei discontinuităţi şi instituirea unui mecanism mai echitabil, care să adapteze executarea silită la capacitatea economică reală a debitorului, fără a afecta substanţa drepturilor creditorilor.

Potrivit lui Muşat, proiectul nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat şi nu presupune modificări instituţionale, urmând să fie aplicat în cadrul procedural deja existent, de către executorii judecătoreşti, conform comunicatului.