Banca Mondială: Războiul din Orientul Mijlociu va declanşa cea mai mare creştere a preţurilor energiei din ultimii patru ani

Preţurile energiei sunt estimate să crească cu 24% în 2026, atingând cel mai ridicat nivel de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, pe fondul impactului major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţelor globale de materii prime, potrivit celui mai recent raport al Banca Mondială.

Per ansamblu, preţurile materiilor prime sunt prognozate să avanseze cu 16% în acest an, impulsionate de scumpirea energiei şi a îngrăşămintelor, dar şi de niveluri record pentru mai multe metale esenţiale, conform aceluiaşi raport al Banca Mondială.

Analiza indică efecte semnificative asupra economiei globale, inclusiv asupra creării de locuri de muncă şi dezvoltării economice, arată raportul Banca Mondială.

Atacurile asupra infrastructurii energetice şi perturbările transportului prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 35% din comerţul maritim global cu petrol, au generat cel mai mare şoc de aprovizionare cu ţiţei din istorie, cu o reducere iniţială de circa 10 milioane de barili pe zi, potrivit analizei Banca Mondială.

Chiar şi după o uşoară temperare, preţul petrolului Brent era la jumătatea lunii aprilie cu peste 50% mai mare decât la începutul anului, conform datelor incluse în raport. Cotaţia medie este estimată la 86 de dolari pe baril în 2026, faţă de 69 de dolari în 2025, în scenariul în care perturbările majore se atenuează în luna mai, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz revine treptat la normal până la finalul anului, potrivit Banca Mondială.

„Războiul afectează economia globală în valuri: mai întâi prin creşterea preţurilor energiei, apoi ale alimentelor şi, în final, prin inflaţie mai ridicată, care va duce la dobânzi mai mari şi costuri mai ridicate ale datoriei”, a declarat Indermit Gill, economist-şef al Banca Mondială.

Cele mai afectate vor fi populaţiile sărace şi economiile în curs de dezvoltare, unde o parte mai mare din venituri este alocată alimentelor şi energiei, în contextul unor niveluri deja ridicate ale datoriei, potrivit raportului Banca Mondială.

Preţurile îngrăşămintelor sunt prognozate să crească cu 31% în 2026, inclusiv o majorare de 60% a preţului ureei, ceea ce va reduce accesibilitatea pentru fermieri şi ar putea afecta producţiile agricole viitoare, conform Banca Mondială. Potrivit World Food Programme, până la 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în insecuritate alimentară severă dacă conflictul se prelungeşte.

În acelaşi timp, preţurile metalelor de bază, precum aluminiul, cuprul şi staniul, sunt aşteptate să atingă niveluri record, pe fondul cererii ridicate din industrii precum centrele de date, vehiculele electrice şi energia regenerabilă, arată raportul Banca Mondială. Metalele preţioase continuă să înregistreze creşteri puternice, cu o majorare medie estimată de 42% în acest an, potrivit aceleiaşi surse.

Creşterea preţurilor materiilor prime va alimenta inflaţia şi va încetini ritmul de creştere economică la nivel global, conform Banca Mondială. În economiile emergente, inflaţia este estimată la 5,1% în 2026, peste nivelul anticipat anterior şi în creştere faţă de 4,7% anul trecut, iar ritmul de creştere economică este prognozat la 3,6%, în scădere faţă de estimările anterioare.

În scenariul unei escaladări a conflictului, preţul petrolului ar putea ajunge la o medie de 115 dolari pe baril în 2026, ceea ce ar amplifica efectele asupra inflaţiei, care ar putea urca la 5,8% în economiile în curs de dezvoltare, potrivit raportului Banca Mondială.

„Succesiunea şocurilor din ultimul deceniu a redus semnificativ spaţiul fiscal disponibil pentru a răspunde acestei crize energetice istorice”, a declarat Ayhan Kose, economist-şef adjunct al Banca Mondială, care a avertizat că guvernele ar trebui să evite măsuri generale de sprijin şi să se concentreze pe ajutor ţintit pentru gospodăriile vulnerabile.

Raportul mai arată că volatilitatea preţurilor petrolului în perioade de tensiuni geopolitice este de aproximativ două ori mai mare decât în perioadele stabile, iar o scădere de 1% a producţiei poate duce, în medie, la o creştere de 11,5% a preţurilor, potrivit Banca Mondială. Aceste efecte se transmit şi către alte pieţe, inclusiv gazele naturale şi îngrăşămintele, cu impact asupra securităţii alimentare şi reducerii sărăciei, conform raportului.