Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”: „România are nevoie de 1,5 mld. euro pentru un scut educaţional”

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (BCU) anunţă, într-un comunicat remis redacţiei, necesitatea unei investiţii de 1,5 miliarde de euro în educaţie şi cultură pentru consolidarea securităţii naţionale a României. Potrivit BCU: „Pentru a atinge un nivel de securitate naţională similar cu cel al Suediei, România trebuie să iniţieze o campanie structurată de dezvoltare şi consolidare educaţională şi culturală, subliniază o analiză „security-first”, realizată de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti (BCU „Carol I”)”.

Sursa citată face o analiză a situaţiei şi menţionează:

„Potrivit analizei, în următorii 5 ani, România trebuie să aloce strategic peste 1,5 mld. euro în educaţie, cultură şi infrastructură intelectuală, pentru a amplifica securitatea naţională în toate dimensiunile: militară, informaţională, socială şi economică.

Contextul geopolitic regional şi global impune o agendă coerentă de educaţie şi cultură, menită să consolideze cultura civică şi responsabilitatea naţională. Potrivit Eurostat, cheltuielile României pentru educaţie şi cultură în 2023 au fost de doar 3,3%, respectiv 1% din PIB, printre cele mai mici la nivel european. În acelaşi timp, Suedia alocă peste 7,6% din PIB pentru educaţie• , iar Ungaria alocă 2,6% din PIB pentru cultură, recreere şi religie*.

Analiza BCU „Carol I” arată că România ar trebui să aloce strategic, în următorii 5 ani, peste 1,5 mld. EUR în educaţie, cultură şi infrastructură intelectuală, pentru a dezvolta capacităţile de rezilienţă la provocările actuale de natură militară, informaţională, socială şi economică”.

Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a declarat: „Cursa înarmării educaţionale şi culturale este o necesitate strategică fără precedent în vremurile noastre. Lecturile esenţiale, accesul la informaţie autentică şi dezvoltarea spiritului critic devin instrumente vitale pentru rezistenţa în faţa războiului hibrid, care poate răsturna ordinea socială prin doar două clickuri. De aceea, este urgent să reevaluăm priorităţile naţionale şi să acordăm bugetului pentru educaţie şi cultură aceeaşi importanţă şi prioritate pe care o acordăm înarmării şi apărării. O naţiune bine pregătită cultural este o naţiune puternică şi rezistentă”.

În comunicat de mai precizează:

„Analiza reliefează o serie de recomandări, printre care creşterea investiţiilor în educaţie la minimum 5 % din PIB în 5 ani, ca fundament pentru rezilienţă socială şi capacitate de reacţie informatică, creşterea investiţiilor în cultură până la minimum 2% din PIB, ca anticorp în faţa atacurilor de dezinformare. De asemenea, BCU propune amplificarea sprijinului pentru biblioteci şi centre de cultură comunitară, privite ca noduri de pregătire şi rezistenţă informaţională, dezvoltarea unei reţele de cercetare şi educaţie totală în apărare, precum şi integrarea culturii şi educaţiei în strategia naţională de securitate.

Dr. Mireille Rădoi, directorul BCU „Carol I”, a prezentat recent în faţa publicului de la Alba Transilvana 2025 „Proclamaţia Culturii ca armă de apărare a Siguranţei Naţionale”. Printre observaţiile şi ideile enunţate, se numără:

1.Natura războiului contemporan

Războiul de astăzi nu se mai poartă doar cu arme, ci cu minciuni bine orchestrate, cu ruşine indusă profesional, cu vid axiologic promovat ca libertate (prin seriale, algoritmi, agitaţie mediatică, uitare şi ignoranţă).

2.Vulnerabilitatea României

România nu este doar o ţară expusă militar, ci una atacată simbolic, dezorientată cultural, sedusă ideologic. Generaţiile tinere ştiu mai multe despre trendurile virale decât despre fondatorii ţării.

3.Cultura ca scut

Cultura nu este doar un decor, nu este privilegiul elitelor, nici o amintire înrămată în muzee, ci este armură şi radar, este codul genetic al rezistenţei unei naţiuni. Este filtrul intern care ne ajută să discernem între manipulare şi adevăr.

4.Reabilitarea culturii în strategia naţională

Cerem aşezarea culturii ca element de forţă al doctrinei de securitate naţională. Acesta este apelul nostru la acţiune: să vedem cultura nu doar ca valoare estetică, ci ca linie de apărare strategică.

5.Apărarea începe cu gândirea

Războaiele de azi nu încep cu explozii, ci cu dezbinare şi relativizarea adevărului, cu pierderea memoriei colective. Dacă nu ştim ce avem de apărat, nu vom şti nici cum s-o facem.

6.Educaţia afectivă

Copiii noştri trebuie să înveţe nu doar ce a fost România, ci de ce merită iubită. Nu prin slogane sau retorică, ci prin întâlniri vii cu literatura, cu istoria, cu muzica, cu oameni şi cu locuri care trăiesc în inima identităţii noastre.

7.Cultura - armă de apărare naţională

În numele memoriei şi al viitorului, proclamăm cultura drept armă de apărare naţională. Căci cine ne vrea fără cultură şi conştiinţă de sine, ne vrea deja învinşi”.