• Cât şi de ce a revizuit BNR prognoza?
Rata anuală a inflaţiei a coborât de la 10,42% în iunie la 6,61% în septembrie, potrivit raportului, pentru că scumpirile din trimestrul al treilea 2025 au ieşit din calculul anual. Scumpirile veniseră atunci din liberalizarea preţului energiei electrice şi din majorarea TVA şi a accizelor.
În octombrie, rata anuală a inflaţiei a urcat din nou, la 6,94%, după cum a scris BURSA.
BNR pune noua creştere pe seama energiei şi a leului. Preţul petrolului a urcat după ce conflictul din Orientul Mijlociu s-a reintensificat şi după ce Rusia şi-a restrâns exporturile de carburanţi. Canicula şi seceta au scumpit energia electrică. Leul s-a depreciat.
Din revizuirea de 1,3 puncte procentuale a prognozei pentru decembrie, 1,1 puncte procentuale vin din preţurile combustibililor, ale energiei electrice şi ale gazelor naturale, potrivit prezentării guvernatorului.
• De ce lasă BNR dobânda neschimbată, deşi a revizuit în sus prognoza inflaţiei de bază?
BNR prognozează o inflaţie de bază de 6,1% în decembrie 2026, faţă de 5,4% în prognoza din august, şi de 3,7% în decembrie 2027, faţă de 3,1%. BNR măsoară inflaţia de bază prin indicele CORE2 ajustat, care exclude preţurile administrate, combustibilii, legumele, fructele, ouăle, tutunul şi băuturile alcoolice.
După BNR, prognoza inflaţiei de bază a urcat pentru că firmele trec în preţuri costul mai mare al energiei, iar leul depreciat scumpeşte importurile. Preţurile serviciilor scad cel mai greu.
BNR mai scrie că inflaţia de bază este susţinută de aşteptările de inflaţie, pe care BNR le-a revizuit în sus, şi de creşterile salariale din anii trecuţi, pe care firmele le trec cu întârziere în preţuri, mai ales în servicii, deşi salariile cresc acum mai încet.
Consiliul de administraţie al BNR a lăsat totuşi dobânda de politică monetară neschimbată, în şedinţa din 12 noiembrie. Guvernatorul a explicat decizia prin deviaţia PIB, adică diferenţa dintre PIB-ul efectiv şi PIB-ul pe care economia îl poate produce fără presiuni asupra preţurilor. Deviaţia este negativă, deci economia produce sub acest nivel, pentru că cererea nu este suficientă ca să folosească întreaga capacitate de producţie. Pentru a reduce cererea şi mai mult, ”îţi trebuie argumente foarte puternice”, a spus guvernatorul.
Raportul a revizuit însă în sus deviaţia PIB, mai ales pentru că INS a revizuit seria PIB din perioada 2018-2025.
• Ce se întâmplă în economie?
Consumul populaţiei a scăzut şi mai mult în trimestrul al doilea 2026. BNR pune scăderea pe seama declinului puterii de cumpărare şi a creditelor mai puţine.
Investiţiile au crescut, mai ales cele din fonduri europene, pe măsură ce se apropie termenul pentru ţintele din PNRR. Investiţiile străine directe au evoluat negativ.
Deficitul de cont curent a rămas amplu, deşi deficitul bugetar a scăzut. Guvernatorul a spus că BNR are două explicaţii, pe care nu le-a fundamentat încă: importurile pentru investiţii şi exporturile relativ bune.
Leul a avut în acest an două sau trei corecţii, legate de criza politică. Guvernatorul consideră că acum cursul este într-o zonă de echilibru.
• Ce ar putea schimba prognoza?
BNR scrie că proiecţia depinde strict de ipoteza că pieţele internaţionale de energie se normalizează treptat. Proiecţia foloseşte informaţiile disponibile până la 29 octombrie. Guvernatorul a spus că, la data prognozei, petrolul costa peste 100 de dolari pe baril, iar între timp preţul a coborât la 90 de dolari. Dacă acest preţ se menţine, prognoza s-ar schimba, a spus guvernatorul.
BNR consideră riscurile relativ echilibrate pe termen scurt, dar înclinate în sus pe termen mediu. Banca centrală numeşte patru surse de risc:
Mediul extern: conflictele geopolitice şi costurile de finanţare mai mari;
Preţurile energiei şi ale alimentelor: durata şocului energetic, riscurile de securitate din regiunea Mării Negre, stocurile reduse de gaze din Europa, seceta;
Deciziile administrative şi fiscale: calendarul majorării accizei la combustibili şi al liberalizării pieţei gazelor, posibile noi măsuri de solidaritate socială, absorbţia fondurilor PNRR, consolidarea fiscală;
Piaţa muncii: noua lege a salarizării în sectorul public.
Guvernatorul a spus că, la preţurile materiilor prime, colegii săi au trecut mai ales riscuri de creştere, iar el le-ar fi trecut în ambele sensuri, pentru că nu se ştie ce se va întâmpla cu preţul energiei.
BNR se aşteaptă ca inflaţia să scadă odată cu ieftinirea energiei şi sub efectul deficitului de cerere. BNR evaluează condiţiile monetare, adică efectul combinat al dobânzilor reale şi al cursului leului asupra economiei, ca mai stimulative în trimestrul al IV-lea 2026 decât estima în august. Dobânzile reale la creditele şi depozitele noi au, după BNR, o influenţă stimulativă. BNR se aşteaptă ca situaţia monetară să redevină restrictivă din trimestrul I 2027. Următoarea decizie privind dobânda vine în şedinţa din 19 ianuarie 2027.
























































Opinia Cititorului