Statul se împrumută sub inflaţia de 6,94%, pe seama economisitorilor şi a Pilonului II

• De unde vine creşterea inflaţiei din octombrie?

Rata anuală a inflaţiei a crescut a doua lună la rând: 6,17% în august, 6,61% în septembrie şi 6,94% în octombrie 2026, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Preţurile de consum au crescut cu 0,82% într-o singură lună.

Jumătate din scumpirea lunii octombrie vine din trei grupe de produse care au, împreună, 18% din coşul de consum. Calculul BURSA, pe ponderile INS: combustibilii, cu o scumpire de 2% într-o lună, au adus 0,17 puncte procentuale; energia electrică, gazele şi încălzirea centrală, cu 2,15%, au adus 0,14 puncte; legumele, cu 3,34%, au adus 0,11 puncte. Cele trei grupe au adus astfel 0,42 puncte din cele 0,82.

Restul coşului s-a scumpit în ritm de două ori mai mic. Inflaţia de bază, din care INS scoate legumele, fructele, ouăle, combustibilii, energia electrică şi produsele cu preţuri reglementate, a fost de 0,48% în octombrie.

Combustibilii explică peste un sfert din inflaţia anuală. Motorina s-a scumpit cu 43,45% într-un an, din care 2,99% numai în octombrie, iar benzina cu 32,91%. Cu ponderea lor în coş, combustibilii au adus aproximativ 1,9 puncte procentuale din cele 6,94.

• Ce evenimente au dus la aceste scumpiri?

INS calculează rata anuală comparând preţurile din octombrie 2026 cu cele din octombrie 2025. În rata anuală intră, astfel, toate scumpirile din ultimele douăsprezece luni, iar printre cauzele ei se află şi evenimente petrecute cu luni în urmă.

Majorarea accizelor la carburanţi de la 1 ianuarie 2026 face parte din scumpirea motorinei şi a benzinei din ultimul an, după cum a relatat presa. Efectul majorării rămâne în rata anuală până în decembrie.

Conflictul din Orientul Mijlociu durează din primăvară, iar Guvernul a declarat situaţia de criză pe piaţa carburanţilor în martie 2026. În octombrie, conflictul a adus o nouă scumpire a petrolului. Brent costa 102,55 dolari pe baril pe 1 octombrie, iar în a patra săptămână a lunii a trecut de 117 dolari, cel mai ridicat nivel din aprilie, după atacurile iraniene asupra petrolierelor din apropierea Strâmtorii Ormuz, potrivit BURSA, după Reuters.

Motorina s-a scumpit mai mult decât ţiţeiul, fiindcă pe piaţă lipseşte motorină rafinată. Cotaţiile Platts pentru motorină au depăşit 1.600 de dolari pe tonă, iar România acoperă o parte din consum din import, după cum a fost publicat în presă.

Statul a oprit o parte din scumpirea motorinei. Ministerul Finanţelor a prelungit pe 15 octombrie reducerea cu 25% a accizei la motorină pentru a doua jumătate a lunii, iar fără reducere litrul ar fi costat cu circa 0,85 lei mai mult, după cum a relatat presa.

Criza politică a început în mai, dar a ajuns în cursul leului abia la începutul lui octombrie. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, iar pe 30 septembrie Parlamentul a respins Guvernul Mureşan, care a obţinut 182 de voturi din cele 233 necesare. A doua zi, cursul BNR a urcat de la 5,2777 la 5,3447 lei pentru un euro, cu 1,27%, iar pe 6 octombrie a ajuns la 5,3527 lei, cel mai ridicat curs din istorie.

Cursul s-a oprit din creştere după ce S&P a menţinut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, pe 2 octombrie, potrivit BURSA. Guvernul Niculescu a fost învestit pe 20 octombrie.

Deprecierea leului ajunge în preţuri treptat. Comercianţii vând o vreme din stocurile cumpărate la cursul vechi, iar mărfurile din import cumpărate după 1 octombrie le plătesc la cursul nou. Euro a urcat de la 5,0889 lei, pe 17 octombrie 2025, la 5,3485 lei, pe 22 octombrie 2026, cu 5,1%, după cursurile BNR. BNR trece cursul de schimb, alături de combustibili şi energie, printre cauzele pentru care inflaţia va creşte până la sfârşitul anului.

Energia electrică s-a scumpit în octombrie prin contractele noi. Furnizorii reînnoiesc contractele clienţilor casnici la expirare, iar Hidroelectrica a mărit din octombrie preţul energiei active de la 0,45 la 0,515 lei/kWh, cu 13%, ceea ce înseamnă circa 7% pe factura finală, după cum a relatat presa.

• Ce a hotărât BNR?

BNR a lăsat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, în şedinţa din 12 noiembrie 2026, potrivit comunicatului BNR. Facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%.

Decizia BNR este exact cea pe care o anticipaseră analiştii. Toţi economiştii întrebaţi de Bloomberg se aşteptau la o dobândă neschimbată, după cum a relatat presa în dimineaţa şedinţei.

Dobânda BNR este cu 0,44 puncte procentuale sub inflaţie. Cine se împrumută la această dobândă plăteşte, în termeni reali, cu 0,41% mai puţin decât a primit.

BNR scrie în comunicat că deficitul de cerere din economie se va adânci în a doua jumătate a anului 2026, apoi se va reduce treptat. După datele BNR, produsul intern brut a stagnat în trimestrul al II-lea 2026, după o scădere de 0,1% în trimestrul I.

BNR numeşte drept riscuri pentru inflaţie preţul energiei electrice, cotaţia petrolului, consolidarea bugetară, conflictul din Orientul Mijlociu şi deciziile Băncii Centrale Europene şi ale Rezervei Federale americane.

BNR nu a mărit dobânda oficială, dar banii au costat mai mult pe piaţa dintre bănci. BNR scrie că dobânzile de pe piaţa monetară interbancară au rămas mult peste nivelul din trimestrele precedente. Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, a calculat că dobânda efectivă a urcat la 6,07% în octombrie, de la 5,50%, după cum a fost publicat în presă.

Rezervele valutare ale BNR au scăzut în octombrie cu 1,5 miliarde de euro, la 58,553 miliarde de euro, potrivit Agerpres. Scăderea rezervelor şi scumpirea banilor pe piaţa interbancară se potrivesc cu explicaţia BCR, potrivit căreia BNR apără leul pe aceste căi, nu prin dobânda de politică monetară.

• Cât de departe a ajuns inflaţia de prognoza BNR?

BNR a amânat cu cel puţin un trimestru revenirea inflaţiei în intervalul ţintei. În Raportul asupra inflaţiei din august, BNR prevedea 6,1% în decembrie 2026 şi 3,4% în decembrie 2027. În Raportul din noiembrie, BNR scrie că inflaţia va creşte în ultimele luni ale anului şi va reintra în intervalul ţintei abia în trimestrul I 2028.

Inflaţia din octombrie depăşeşte deja cu 0,84 puncte procentuale prognoza BNR pentru decembrie, iar BNR se aşteaptă ca inflaţia să mai crească până atunci.

• Cine pierde din dobânzile sub inflaţie?

Cine cumpără titluri Tezaur pe un an pierde din puterea de cumpărare, la inflaţia de acum. Ministerul Finanţelor a păstrat, în emisiunea din 9 noiembrie - 4 decembrie aceleaşi dobânzi ca în octombrie: 6,50% la un an, 7% la trei ani şi 7,50% la cinci ani, după cum a relatat presa. Cu 10.000 de lei puşi în Tezaur pe un an, cumpărătorul primeşte 10.650 de lei, care la inflaţia de 6,94% cumpără cât 9.959 de lei de acum un an, cu 41 de lei mai puţin.

Ministerul Finanţelor nu a mărit nici dobânzile Fidelis, deşi inflaţia a crescut a doua lună la rând. În emisiunea din 6-13 noiembrie, titlurile în lei au 6,60% la doi ani, 7,15% la patru ani şi 7,75% la zece ani. Seria pe doi ani rămâne sub inflaţia de acum, iar seriile pe patru şi pe zece ani o depăşesc, cu 0,2 şi cu 0,8 puncte procentuale.

Statul se împrumută şi de la bănci sub inflaţie. Pe 12 noiembrie, Ministerul Finanţelor a vândut certificate de trezorerie cu scadenţa la 24 mai 2027 la un randament mediu de 6,18% şi obligaţiuni cu scadenţa la 27 iulie 2033 la 6,89%, potrivit comunicatelor oficiale ale BNR şi ale Ministerului Finanţelor, analizate de BURSA în articolul ”Pilonul II pierde 12,92 lei pe participant, dar rămâne cu 20,54 lei câştig în noiembrie”. Pentru noiembrie, ministerul a programat împrumuturi de cel puţin 9 miliarde de lei, cu 3,2 miliarde mai mult decât în octombrie, potrivit Agerpres.

Fondurile de pensii din Pilonul II pierd din puterea de cumpărare la titlurile de stat cumpărate la randamentele de acum. La sfârşitul lui septembrie, fondurile aveau titluri de stat de 153,66 miliarde de lei, adică 64,9% din activele de 236,8 miliarde de lei ale celor 8,57 milioane de participanţi, potrivit ASF. Dacă inflaţia ar rămâne la 6,94%, un fond care cumpără obligaţiuni pe 2033 la 6,89% pierde în primul an circa 0,5 milioane de lei la fiecare miliard de lei investit, iar un fond care cumpără certificate la 6,18% pierde circa 3,7 milioane de lei la fiecare miliard de lei în cele 189 de zile până la scadenţă, după calculul BURSA.

Pierderea din puterea de cumpărare se deosebeşte de variaţia preţului titlurilor pe care fondurile le au deja. Când randamentele cerute de cumpărători scad, preţul titlurilor din portofoliu creşte. Fondurile au câştigat, astfel, circa 176,1 milioane de lei de la 30 octombrie, deşi pe 12 noiembrie au pierdut 110,8 milioane de lei, fiindcă randamentele pe trei, cinci şi zece ani au urcat cu 0,01-0,02 puncte, după calculul BURSA.

Salariaţii pierd şi ei, fiindcă salariul creşte mai încet decât preţurile. Câştigul salarial mediu net a fost de 5.717 lei în septembrie 2026, cu 5% mai mult decât în septembrie 2025, iar câştigul real a scăzut cu 1,5%, potrivit INS. Ca să cumpere cât cumpăra acum un an, salariatul mediu ar fi avut nevoie de circa 5.805 lei, cu 88 de lei mai mult pe lună.

• Cine câştigă?

Cel care datorează lei câştigă când inflaţia depăşeşte dobânda pe care o plăteşte, fiindcă datoria lui scade în termeni reali. Cel mai mare datornic în lei este statul: deficitul bugetar a ajuns la 78,52 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, adică 3,82% din produsul intern brut, după datele Ministerului Finanţelor.

Statul a câştigat deja de la cei care au cumpărat titluri Tezaur pe un an în februarie 2025. Ministerul Finanţelor a emis titlurile pe 11 martie 2025, cu o dobândă de 6,95%, şi le-a plătit înapoi pe 11 martie 2026, iar în acest interval preţurile au crescut cu 9,87%, potrivit INS. Cumpărătorii au pierdut 2,7% din puterea de cumpărare, adică circa 266 de lei la fiecare 10.000 de lei.

Pierderea a venit dintr-o inflaţie mult peste prognoza BNR: în februarie 2025, BNR prevedea 3,8% pentru decembrie 2025, iar inflaţia a fost de 9,69%.

Pentru titlurile cumpărate acum, câştigul statului depinde de inflaţia de până la scadenţă. Statul câştigă dacă inflaţia rămâne peste dobânzile de 6,18%-6,89% plătite în noiembrie, iar BNR însăşi se aşteaptă ca inflaţia să crească până în decembrie.

Ministerul Finanţelor a preferat să împrumute mai puţin decât să plătească un randament mai mare. La licitaţia de certificate din 12 noiembrie, ministerul a oferit titluri de un miliard de lei, iar dealerii primari au cerut 684,7 milioane de lei. Ministerul a respins ofertele cu randamente peste 6,20%, sub dobânda BNR de 6,50%, şi a încasat numai 600,67 milioane de lei.

• Ce urmează

Ministerul Finanţelor are programată luni, 16 noiembrie, o licitaţie de obligaţiuni de 600 de milioane de lei. Tot pe 16 noiembrie, la ora 11:00, BNR prezintă Raportul asupra inflaţiei într-o conferinţă de presă, iar minuta şedinţei apare pe 24 noiembrie. INS publică salariile din octombrie pe 11 decembrie şi inflaţia din noiembrie pe 14 decembrie. Următoarea şedinţă de politică monetară a BNR este pe 19 ianuarie 2027.

Inflaţia creşte, BNR îşi amână ţinta până în 2028, iar statul îşi păstrează dobânzile sub inflaţie. Cine cumpără acum titluri de stat pe termen scurt pierde, la inflaţia de acum, iar titlurile Fidelis pe patru şi pe zece ani păstrează puterea de cumpărare numai dacă inflaţia coboară cum prevede BNR, deşi din august încoace inflaţia a urcat peste prognoza BNR.