Bogdan Stoian: Inflaţia percepută diferă de cea oficială

Diferenţa dintre inflaţia oficială şi cea resimţită de consumatori are legătură atât cu structura cheltuielilor fiecărei gospodării, cât şi cu modul în care oamenii percep şi memorează modificările de preţuri, potrivit unei analize independente realizate de psihologul Bogdan Stoian, remisă redacţiei.

Inflaţia oficială reflectă evoluţia preţurilor unui coş larg de bunuri şi servicii, însă consumatorii nu cumpără lunar toate produsele incluse în acest coş. Cheltuielile diferă în funcţie de alimente, combustibil, facturi, medicamente, rate, servicii sau costurile pentru copii, iar aceste categorii au ponderi diferite în bugetele gospodăriilor, conform analizei citate.

Preţurile produselor cumpărate frecvent au o influenţă mai mare asupra percepţiei asupra inflaţiei. Pâinea, laptele, cafeaua sau benzina pot avea un impact mai puternic asupra modului în care consumatorii apreciază scumpirile decât produsele cumpărate rar, chiar dacă evoluţia tuturor preţurilor intră în calculul statistic, potrivit analizei.

Un alt mecanism este legat de modul în care oamenii percep pierderile şi câştigurile. O creştere a preţului unui produs cumpărat frecvent poate rămâne mai puternic în memorie decât o reducere ulterioară a preţului unui produs similar, conform datelor prezentate.

„În timp, memoria noastră economică poate deveni astfel un fel de „album al scumpirilor”. Reţinem mai uşor momentele în care am plătit mai mult decât momentele în care un preţ a stagnat sau a scăzut”, explică Bogdan Stoian.

Percepţia preţurilor este influenţată şi de valorile considerate repere. Dacă un produs a avut timp de mai mulţi ani un anumit preţ, consumatorii pot compara valoarea actuală cu acel reper, nu doar cu preţul din anul precedent. Astfel, o creştere acumulată pe parcursul mai multor ani poate părea mai mare decât rezultă din comparaţia cu perioada imediat anterioară, se arată în analiză.

Această percepţie este menţionată în special în cazul pensionarilor cu venituri sub medie, conform sursei citate.

Un alt factor este raportarea la sumele nominale. Consumatorii pot compara preţul actual cu cel din trecut fără să includă în aceeaşi evaluare evoluţia veniturilor, puterea de cumpărare şi modificarea altor preţuri. Din acest motiv, două persoane cu venituri şi obiceiuri de consum diferite pot avea percepţii diferite asupra aceleiaşi rate oficiale a inflaţiei, potrivit analizei.

Diferenţa dintre inflaţia oficială şi cea percepută nu ţine exclusiv de mecanisme psihologice. O familie care alocă o parte importantă din venit pentru alimente, energie şi transport poate resimţi scumpirile mai puternic decât o gospodărie cu venituri mai mari şi cu o structură diferită a consumului, conform analizei menţionate.

„Dacă produsele pe care eu le cumpăr cel mai des s-au scumpit peste medie, atunci o parte din senzaţia că inflaţia mea este mai mare este perfect justificată. Psihologia intervine peste această realitate: tindem să acordăm şi mai multă greutate scumpirilor frecvente, să le memorăm mai bine şi să le comparăm cu preţuri de referinţă din trecut”, explică psihologul Bogdan Stoian.

Pentru o evaluare mai apropiată de situaţia unei gospodării, analiza recomandă urmărirea principalelor categorii de cheltuieli timp de două-trei luni şi identificarea categoriilor unde apar cele mai mari creşteri. Această abordare permite separarea percepţiei despre scumpiri de evoluţia efectivă a cheltuielilor unei familii, potrivit sursei citate.

Analiza atrage atenţia şi asupra reacţiilor determinate de teama unor scumpiri viitoare. Acestea pot include cumpărături făcute în avans, reducerea bruscă a unor cheltuieli, creşterea economisirii sau achiziţii accelerate din teama unor preţuri mai mari în viitor, conform analizei independente realizate de psihologul Bogdan Stoian.

„În perioade cu inflaţie ridicată, nu trebuie să le spunem oamenilor că ceea ce simt este fals. Pentru unii, scumpirea vieţii poate fi chiar mai mare decât media. Important este să înţelegem ce parte vine din propriul nostru coş de consum şi ce parte este amplificată de felul în care creierul selectează, memorează şi compară preţurile. Abia atunci putem lua decizii financiare mai raţionale”, concluzionează psihologul Bogdan Stoian.