Buşoi: România se află peste media europeană în ceea ce priveşte nivelul de înmagazinare a gazelor

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a declarat că România se află într-o situaţie mult mai bună faţă de alte ţări europene în ceea ce priveşte gazele naturale pentru perioada următoare, iar în privinţa nivelului de înmagazinare a gazelor este peste media Uniunii Europene, potrivit unei postări publicate, marţi, pe pagina sa de Facebook.

„Pentru că suntem o ţară cu o producţie internă importantă, având în prezent cea mai mare producţie de gaze naturale din UE, situaţie care va fi consolidată odată cu începerea exploatării, în 2027, a proiectului Neptun Deep, România se află într-o situaţie mult mai bună faţă de alte ţări europene în ceea ce priveşte gazele naturale pentru perioada următoare. În primul rând, conform OUG nr. 12/2026, populaţia este protejată. Există un mecanism reglementat prin care producătorii sunt obligaţi să livreze anumite cantităţi de gaze din producţia internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici şi către producătorii de energie termică. Deja cantităţile pentru furnizorii care au consumatori casnici şi pentru producătorii de energie termică au fost contractate, în principal prin efortul Romgaz. În al doilea rând, România se află peste media europeană în ceea ce priveşte nivelul de înmagazinare a gazelor şi are obligaţia, potrivit cadrului naţional şi european, de a constitui un stoc de cel puţin 90% din capacitatea de înmagazinare”, a precizat Buşoi, pe reţeaua de socializare.

În conformitate cu noile reguli europene, nu mai există obligaţia de a atinge nivelul de minimum 90% din capacitatea de înmagazinare la 1 noiembrie, ci în orice moment între 1 octombrie şi 1 decembrie 2026, potrivit postării acestuia.

„În plus, statul-membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (deci, practic, până la 80%) în cazul unor condiţii dificile de umplere a depozitelor, iar Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale de flexibilitate dacă persistă condiţii nefavorabile de piaţă. Cunosc bine această situaţie pentru că, în perioada în care am fost preşedintele comisiei ITRE, am fost raportorul Parlamentului European pentru regulamentul privind înmagazinarea gazului natural. Pentru că există posibilitatea să avem o creştere a consumului de gaz datorită intrării în sistem a capacităţilor de producţie de la Mintia, Iernut - noua centrală, Constanţa şi Arad (proiecte PNRR), precum şi conectarea multor consumatori casnici conectaţi prin programul Anghel Saligny, la ultimul Comandament pe gaz din luna august a fost făcută recomandarea către toate companiile care au obligaţii legate de înmagazinare să accelereze ritmul şi să crească peste obligaţia minimă legală”, a scris secretarul de stat pe Facebook.

Acesta a menţionat, totodată, că prognozele şi îngrijorările pentru iarna viitoare au fost discutate pe larg în cadrul celui mai recent Consiliu al miniştrilor energiei din UE, organizat în luna iunie 2026, în Luxemburg, „şi, cu siguranţă, vom rediscuta subiectul la Consiliul de la Dublin, din luna septembrie, organizat de preşedinţia irlandeză a Consiliului UE”, potrivit postării sale.

Conform datelor publicate de către Buşoi, marţi, 25 august, benchmark-ul european de referinţă pentru gazele naturale tranzacţionate pe bursă (TTF) era în jur de 68 de euro/MWh, cu circa 16% peste nivelul înregistrat în iulie şi aproximativ dublu faţă de anul 2025, conform postării.

În opinia reprezentantului Ministerului Energiei, principalele cauze ale acestei situaţii sunt reprezentate de: conflictul cu Iranul şi perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, care au afectat exporturile de LNG din Golf, în special disponibilitatea gazului din Qatar; competiţia puternică pentru gazul LNG, în special pentru cel provenit din SUA, între UE şi ţările din Asia de Sud-Est; preţurile ridicate de pe piaţă care au făcut mai puţin atractivă cumpărarea gazului şi înmagazinarea pentru iarnă; vara foarte caldă şi închiderea parţială sau totală a unor capacităţi de energie nucleară, ce a dus la o creştere a consumului de gaz pentru producerea de electricitate, potrivit postării de pe Facebook.

„Uniunea Europeană a ales, în mod corect, să reducă şi să elimine treptat importurile de gaz natural din Rusia, printr-un ansamblu de măsuri europene, inclusiv cele asociate REPowerEU. Cu toate aceste provocări internaţionale şi europene, care nu sunt în puterea Guvernului României să le schimbe, România va trece mai uşor prin această situaţie, datorită măsurilor proactive decise de Guvernul condus de domnul Ilie Bolojan, datorită producţiei interne de gaze naturale şi a măsurilor de sprijin pentru populaţie”, a mai scris Cristian Buşoi pe reţeaua de socializare.