Camera Consultanţilor Fiscali: Noile criterii de risc ANAF au blocat rambursările de TVA ale firmelor

Activitatea multor firme este blocată de ANAF prin introducerea noilor criterii de risc din cadrul procedurii de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, fiind afectaţi, în primul rând, contribuabilii corecţi, potrivit unui comunicat al Camerei Consultanţilor Fiscali. Este vorba despre Ordinul Preşedintelui ANAF 1123/21.09.2026, conform aceleiaşi surse. Camera Consultanţilor Fiscali a trimis la Ministerul Finanţelor şi ANAF o adresă în acest sens, potrivit documentului.

Criterii de risc contestate

Un criteriu de risc introdus se referă la faptul că „persoana impozabilă are acţionari, asociaţi sau administratori care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA", potrivit comunicatului. Companiiile nu ştiu cine figurează în acea bază de date, aceasta nefiind publică, conform aceleiaşi surse. În plus, nu există un prag de deţinere, iar un asociat cu o deţinere de 1-15% din companie nu poate determina sau bloca o hotărâre AGA şi nici măcar nu este afiliat, potrivit documentului.

Un alt criteriu de risc afectează direct investiţiile şi exporturile când „se constată creşterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare faţă de solicitările anterioare", conform comunicatului. O achiziţie de utilaje de 2 milioane lei generează, la cota de 21%, un salt de deduceri de peste zece ori faţă de un istoric obişnuit, iar criteriul nu îşi defineşte nici măcar baza de comparaţie: soldul reportat legal 12 luni apare ca „creştere", iar prima solicitare este, matematic, o creştere infinită, potrivit aceleiaşi surse.

De asemenea, un criteriu de risc sancţionează compania pentru fapta furnizorului, iar contribuabilul de bună credinţă nu poate şti dacă acesta nu a depus declaraţiile fiscale D300, D394, D390, D406, conform documentului. Abaterile reale ale furnizorului, precum declaraţiile nedepuse, restanţele, neconcordanţele proprii e-Factura, prezenţa în bazele de date interne, nu pot fi cunoscute de contribuabil întrucât sunt acoperite de secretul fiscal, potrivit aceleiaşi surse. Mai mult, starea furnizorului se evaluează „la data analizei", nu la data operaţiunilor, astfel încât furnizorul poate să fi fost activ şi valid la data emiterii facturilor şi devenit inactiv ulterior, situaţie care contaminează retroactiv deconturile clienţilor, făcând inutilă orice diligenţă a contribuabilului la momentul tranzacţiei, conform comunicatului.

O astfel de abordare a fost demult clarificată de practica naţională şi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Paper Consult (C-101/16), iar legiuitorul român a corectat-o începând cu 1 ianuarie 2017, potrivit documentului. Este surprinzător de ce Ordinul ANAF rescrie mecanismul condamnat de CJUE, acela al răspunderii pentru altul, conform aceleiaşi surse. Adresa CCF trimisă la MF şi ANAF include toate problemele identificate, nu doar cele menţionate mai sus, potrivit comunicatului.

Declaraţiile Camerei Consultanţilor Fiscali

Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, a declarat că înţeleg că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite, potrivit documentului. El a arătat că, aplicat extensiv asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne, conform aceleiaşi surse. Manolescu a explicat că lipsa lichidităţilor şi amânarea investiţiilor reduc volumul activităţii, cifra de afaceri şi profitul, bugetul încasând mai puţin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piaţa internă scade odată cu acestea, iar investiţiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite, potrivit comunicatului.

Întârzierea plăţilor către furnizori le transferă acestora problema de lichiditate, conform documentului. Furnizorii, la rândul lor, îşi amână plăţile, inclusiv obligaţiile fiscale curente, şi îşi reduc activitatea, iar un blocaj iniţial limitat la un contribuabil se multiplică în economie, cu efecte bugetare la fiecare verigă, potrivit aceleiaşi surse.

Doru Dudaş, fost vicepreşedinte ANAF şi director general în Ministerul Finanţelor, actual preşedinte al Comitetului fiscal CCF, a declarat că au studiat Referatul de fundamentare şi motivare încercând să identifice analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administraţia fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt şi argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii, potrivit comunicatului. El a arătat că, spre surprinderea lor, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabileşte dacă un decont de TVA cu opţiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită şi, drept urmare, va fi supus unei inspecţii fiscale anticipate, conform aceleiaşi surse.

CCF nu a identificat în Referatul de fundamentare nici măcar prezentarea sumară a situaţiei actuale bazată pe statisticile deţinute de ANAF din care să se înţeleagă dificultăţile şi neajunsurile stării actuale, potrivit documentului.

Dan Manolescu a declarat că îşi exprimă convingerea că obiectivul comun (un filtru care loveşte frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiţia respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală şi cale de atac, conform comunicatului.