Cătălin Predoiu critică deciziile conducerii PNL şi cere alegeri interne

Cătălin Predoiu critică decizia Biroului Politic Naţional al PNL de a pune presiune asupra unor parlamentari liberali care au contestat în instanţă presupuse nereguli în organizarea unui congres al partidului, acesta consideră că măsura este contrară principiilor liberale şi democratice şi avertizează că actuala conducere riscă să afecteze unitatea formaţiunii, conform unui mesaj publicat pe pagina sa oficială de Facebook.

Predoiu afirmă că membrii PNL care au apelat la justiţie ar fi puşi în situaţia de a renunţa la acţiunile lor pentru a evita excluderea din grupul parlamentar şi precizează că nu face parte dintre reclamanţi şi că nu este vizat de eventualele sancţiuni, dar consideră că decizia conducerii transmite un mesaj îngrijorător despre valorile promovate de partid.

În opinia sa, presarea unui parlamentar ales să renunţe la exercitarea unui drept constituţional, sub ameninţarea excluderii din grupul parlamentar, reprezintă o abordare iliberală, astfel Predoiu aminteşte în acest context definiţia democraţiei formulată de Ion Raţiu în 1990: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.

Liberalul face o paralelă cu evoluţia PNŢCD după ieşirea de la guvernare din 2000, când, în opinia sa, conflictele dintre lideri şi incapacitatea acestora de a accepta diferenţele de opinie au contribuit la dispariţia politică a partidului şi consideră că unitatea unei formaţiuni politice nu poate fi impusă prin sancţiuni, ci trebuie construită prin convingere, conciliere şi toleranţă reciprocă.

Predoiu îi propune preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, şi echipei sale să revoce măsurile sancţionatorii adoptate în contextul tensiunilor din ultimele luni, să iniţieze un proces de reconciliere politică şi să creeze un cadru statutar care să permită coexistenţa diferitelor orientări doctrinare din partid, printre acestea, el menţionează curentele conservator, progresist şi social-liberal.

O altă propunere vizează organizarea alegerilor interne în toate organizaţiile teritoriale, de jos în sus, înaintea unui nou congres naţional, astfel Predoiu consideră că liderii partidului trebuie legitimaţi prin votul membrilor, al primarilor şi al reprezentanţilor organizaţiilor locale, iar conducerea naţională trebuie să rezulte din acest proces.

El atrage atenţia că, de mai mulţi ani, în organizaţiile PNL nu au mai fost organizate alegeri interne, iar numeroşi lideri de filiale funcţionează pe baza unor împuterniciri, în aceste condiţii, legitimitatea lor depinde mai degrabă de decizia preşedintelui partidului decât de votul membrilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind organizarea unui nou congres fără alegeri prealabile în teritoriu.

Predoiu susţine că democratizarea partidului, reconcilierea internă şi legitimarea tuturor structurilor prin vot reprezintă singura cale de pacificare a PNL şi îl îndeamnă pe Ilie Bolojan să aplice în conducerea partidului aceleaşi principii de organizare şi seriozitate care i-au consolidat reputaţia politică la Oradea, subliniază, de asemenea, că o formaţiune care promovează democraţia trebuie să o respecte mai întâi în propria organizare.