Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfinţită duminică, în prezenţa celor mai înalţi lideri religioşi şi politici

Actualizare - Maia Sandu vine la Bucureşti pentru a participa la sfinţirea picturii Catedralei Naţionale

---

Actualizare - Peste 800 de jandarmi vor fi prezenţi la evenimentul de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale

---

Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai ambiţios proiect religios al României moderne, va fi sfinţită duminică, 26 octombrie, în prezenţa unor înalte feţe bisericeşti şi a personalităţilor politice din ţară şi din străinătate, marcând totodată un secol de Patriarhie şi 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, potrivit mass-media.

Monumentul unei idei vechi de peste un secol

Gândul unei catedrale naţionale a apărut încă din 1884, la scurt timp după Războiul de Independenţă. Ideea era simplă, dar ambiţioasă: un edificiu care să mulţumească divinităţii pentru izbânda naţională şi să unească simbolic credinţa cu destinul istoric al poporului român. După mai bine de un secol de planuri şi amânări, proiectul a prins contur în 2010, când a fost emisă autorizaţia de construcţie. Lucrările au început oficial la 15 decembrie 2010, sub binecuvântarea Patriarhului Daniel.

Amplasată pe Dealul Spirii, lângă Palatul Parlamentului, Catedrala Mântuirii Neamului are proporţii monumentale: 120 de metri lungime, 70 de metri lăţime şi 132 de metri înălţime până la cruce, fiind printre cele mai înalte biserici ortodoxe din lume. Volumul total depăşeşte 320.000 de metri cubi, iar clopotniţa adăposteşte cel mai mare clopot funcţional din Europa, cântărind peste 25 de tone.

Arhitectura îmbină stilul bizantin tradiţional cu accente româneşti şi brâncoveneşti, într-un ansamblu gândit să transmită ideea de forţă, lumină şi continuitate.

Slujbă istorică la Bucureşti

Ceremonia din 26 octombrie este considerată cel mai amplu eveniment religios din România ultimelor decenii. Potrivit Patriarhiei, la slujbă vor participa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, împreună cu Patriarhul Daniel, dar şi delegaţii de la alte Biserici Ortodoxe surori.

Din partea autorităţilor statului, sunt aşteptaţi Preşedintele României, Prim-ministrul, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai Parlamentului, diplomaţi şi lideri politici din ţări ortodoxe.

Data aleasă, 26 octombrie, are o dublă semnificaţie: este ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul spiritual al Bucureştiului, şi totodată momentul aniversar al Patriarhiei Române.

Proiect uriaş, costuri pe măsură

Conform estimărilor oficiale, investiţia totală depăşeşte 200 de milioane de euro, finanţată din surse mixte: contribuţii ale Patriarhiei, donaţii private şi fonduri publice alocate prin bugetele locale şi cel de stat.

Deşi reprezentanţii Bisericii afirmă că sumele au fost gestionate transparent şi că lucrările au costat „semnificativ mai puţin decât estimările iniţiale”, proiectul a generat de-a lungul anilor controverse legate de oportunitatea finanţării publice.

Unul dintre cele mai comentate subiecte a fost costul uriaş al clopotului principal, turnat în Germania, care cântăreşte peste 25 de tone şi a costat aproximativ 500.000 de euro.

Criticii au invocat atât preţul ridicat, cât şi simbolistica exagerată a dimensiunii, în timp ce Patriarhia a susţinut că sunetul său va fi unic în Europa, audibil până la 15 kilometri distanţă.

Clopotul, realizat la fabrica Grassmayr din Innsbruck, a fost testat public în 2017, iar înregistrarea sunetului său a devenit virală. În timp ce unii l-au considerat o realizare tehnologică remarcabilă, alţii au ironizat contrastul dintre solemnitatea proiectului şi nevoile economice ale populaţiei.

Criticii au catalogat întreaga catedrală drept „proiect megalomanic”, într-o ţară unde infrastructura socială şi sanitară rămâne deficitară. Patriarhia a răspuns, însă, subliniind caracterul simbolic şi identitar al construcţiei, menit să transmită speranţă şi să reprezinte un punct de reper spiritual pentru generaţiile viitoare.

Un simbol care împarte şi uneşte

Sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului este mai mult decât încheierea unui proiect grandios: simbolizează felul în care România îşi leagă credinţa de identitate şi modernitate. Pentru unii, este un act de continuitate spirituală; pentru alţii, o demonstraţie de contrast între fast şi realitate. Oricum ar fi privită, ziua de 26 octombrie marchează o filă de istorie sub aceeaşi cupolă aurită.