CCR a decis: Legea pensiilor speciale pentru magistraţi este constituţională

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, joi, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Astfel, judecătorii Curţii au decis că legea este constituţională, conform rfi.fr.

La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”, potrivit news.ro, conform rfi.fr.

Şedinţa a început miercuri, la ora 11.30, cu o întârziere de o jumătate de oră faţă de cea anunţată iniţial şi la ea au fost prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui prezenţă era incertă în condiţiile în care magistratul ar fi încă în perioada de concediu parental, relatează rfi.fr.

În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării, potrivit rfi.fr. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor” şi ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”, conform rfi.fr.

Deşi prezenţa lui Gheorghe Stan la şedinţa respectivă era incertă întrucât ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puţin zece zile, judecătorul a venit la şedinţă, aşa încât la deliberări au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale, relatează rfi.fr. Şi la şedinţa de miercuri, 18 februarie, prezenţa lui Stan este sub semnul întrebării, în condiţiile în care acesta nu şi-ar fi încheiat concediul, potrivit rfi.fr.

La şedinţa de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute şi despre solicitarea ICCJ privind sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, relatează rfi.fr. Potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, conform rfi.fr.

Conform legii, ca să poată delibera, la şedinţă ar trebui să fie prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali care au participat la dezbateri, potrivit rfi.fr.

Şi la termenul din 16 ianuarie CCR a amânat pronunţarea în dosar tot ca urmare a întreruperii deliberărilor pentru studierea expertizei contabile depuse tot în ziua precedentă şi tot de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, relatează rfi.fr.

Miercurea trecută, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondate, cererile de suspendare a documentelor prin care erau numiţi la CCR Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, potrivit rfi.fr. Totodată, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR, aceasta fiind, de altfel, motivaţia pentru care avocata Silvia Uscov a contestat în instanţă cele două numiri, conform rfi.fr. Cu o zi înainte, o altă instanţă a CAB respinsese ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al CCR, depusă de aceeaşi avocată, relatează rfi.fr.

La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze, potrivit rfi.fr.

Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”, relatează rfi.fr. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate, conform rfi.fr.

Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a trimis preşedintelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro, potrivit rfi.fr.

Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”, relatează rfi.fr.

Ilie Bolojan a precizat că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a spus judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”, potrivit rfi.fr.

În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii, conform rfi.fr.

Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă, relatează rfi.fr.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării, potrivit rfi.fr.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%, conform rfi.fr.

Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona, relatează rfi.fr. Magistraţii instanţei supreme susţineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional, potrivit rfi.fr. Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii, conform rfi.fr.