CCR va discuta sesizarea ICCJ în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor

Curtea Constituţională a României discută astăzi sesizarea transmisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, conform unui comunicat de presă transmis de instanţă supremă, de la care relatăm cele ce urmează.

Decizia ICCJ a fost adoptată vinerea trecută, în unanimitate, în cadrul Secţiilor Unite, după o convocare de urgenţă realizată de preşedintele instanţei supreme, Lia Savonea. Toţi cei 102 judecători prezenţi au votat trimiterea proiectului către CCR, considerând că acesta aduce atingeri grave statutului magistraţilor.

În comunicatul remis presei, Înalta Curte enumeră o serie de motive pe care le apreciază drept vicii de neconstituţionalitate ale proiectului: discriminarea magistraţilor în raport cu alte categorii beneficiare de pensii de serviciu, afectarea independenţei justiţiei, eliminarea de facto a pensiei de serviciu, încălcarea jurisprudenţei CJUE, CEDO şi a deciziilor anterioare ale CCR, precum şi utilizarea unor concepte legislative neclare, contrare principiilor de predictibilitate şi stabilitate normativă.

Potrivit ICCJ, proiectul „anulează de fapt pensiile de serviciu”, instituind un regim care ar face ca viitoarele pensii ale magistraţilor să devină chiar mai mici decât cele din sistemul public, în timp ce pentru actualii magistraţi care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, beneficiul pensiei de serviciu ar fi „substanţial diminuat până la dispariţie”.

Instanţa supremă acuză Executivul că ignoră obligaţia constituţională de a respecta deciziile CCR şi jurisprudenţa instanţelor europene care protejează independenţa puterii judecătoreşti.

Totodată, magistraţii atrag atenţia că proiectul Guvernului este lipsit de fundamentare financiară reală. În expunerea de motive nu apare nicio estimare credibilă privind impactul bugetar, deşi datele existente arată disproporţia dintre pensiile de serviciu ale magistraţilor şi cele ale sistemului de apărare şi ordine publică: din peste 200.000 de beneficiari de pensii speciale, aproximativ 190.000 aparţin sistemului militar şi de ordine publică, al cărui buget pentru 2024 a depăşit 14 miliarde de lei, comparativ cu 2,2 miliarde de lei alocate celorlalte categorii, inclusiv magistraţi.

Proiectul Guvernului Bolojan prevede creşterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani şi limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, iar corpul magistraţilor susţine menţinerea unui nivel al pensiei apropiat de ultima indemnizaţie de activitate, invocând specificul profesiei şi standardele europene privind independenţa judecătorilor şi procurorilor.

Este pentru a doua oară în câteva luni când CCR este chemată să se pronunţe asupra reformei pensiilor magistraţilor. Primul proiect a fost declarat neconstituţional în 20 octombrie, după ce Guvernul a omis să solicite avizul CSM în termenul legal.