Cele mai mari întreruperi ale aprovizionării cu petrol din istorie

Războaiele, revoluţiile, embargourile şi perturbările cauzate în punctele de trecere au eliminat în mod repetat milioane de barili de petrol pe zi de pe pieţele globale, punând presiune asupra preţurilor şi a securităţii energetice.

Visualcapitalist.com prezintă şapte întreruperi majore ale aprovizionării cu petrol (milioane de barili pe zi), conform datelor IEA dintr-un raport al Băncii Mondiale. Cifra aferentă închiderii Strâmtorii Ormuz se referă în mod specific la luna martie 2026, cea mai recentă dată disponibilă (în aprilie).

• Cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie s-a produs în 2026

Amploarea acestei perturbări reflectă importanţa Strâmtorii Ormuz pentru pieţele energetice globale. Situată în Golful Persic, principala regiune de comerţ cu petrol la nivel mondial, strâmtoarea este un punct maritim critic care gestionează de obicei aproximativ 20% din traficul de profil.

Iranul a blocat în mare măsură traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz în 28 februarie 2026, când Statele Unite şi Israelul au lansat un război aerian împotriva sa.

Oprirea aproape completă a transporturilor petrolierelor prin strâmtoare a determinat ţările din Golf să reducă producţia de ţiţei, pierderile de aprovizionare crescând atât timp cât fluxurile de transport maritim rămân afectate.

Înainte de închiderea Strâmtorii Ormuz, Revoluţia Iraniană a reprezentat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol dintre evenimentele prezentate. Din noiembrie 1978 până în aprilie 1979, scăderea producţiei de petrol a dus la o pierdere de aprovizionare cu 5,6 milioane de barili pe zi.

Perturbarea de la Ormuz, din martie 2026, a depăşit această valoare cu 4,5 milioane de barili pe zi sau aproximativ 80%.

• Revoluţii, embargouri şi războaie care au cauzat perturbări

Alte două perturbări majore au cauzat, fiecare, pierderi de 4,3 milioane de barili pe zi: embargoul arab asupra petrolului şi invazia Kuweitului. Embargoul arab, care a durat din octombrie 1973 până în martie 1974, a provocat o creştere de aproape patru ori a preţului petrolului şi a forţat unele ţări să raţionalizeze combustibilul din cauza penuriei. Este considerată prima criză globală majoră a petrolului şi a dus la crearea Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE).

Invazia Kuweitului a perturbat aprovizionarea din august 1990 până în ianuarie 1991 şi a cauzat dublarea preţurilor globale ale petrolului în câteva zile.

Războiul Iran-Irak a cauzat, la rândul său, o pierdere de aprovizionare de 4,1 milioane de barili pe zi între octombrie 1980 şi ianuarie 1981.

• Pierderi de aprovizionare mai mici, dar semnificative, în anii 2000

Perioada incipientă a războiului din Irak (martie-decembrie 2003) şi războiul civil din Libia (februarie-octombrie 2011) au cauzat pierderi mai mici decât şocurile majore din anii 1970, 1980 şi începutul anilor 1990. Totuşi, impactul lor a fost semnificativ în termeni absoluţi: războiul din Irak a cauzat o pierdere de aprovizionare de 2,3 milioane de barili pe zi, în timp ce războiul civil din Libia a dus la o pierdere de 1,5 milioane de barili pe zi.

Cinci din cele şapte perturbări prezentate sunt legate de Orientul Mijlociu, subliniind importanţa regiunii pentru aprovizionarea globală cu petrol. Închiderea Strâmtorii Ormuz, din 2026, se remarcă drept primul eveniment care a generat o pierdere de aprovizionare de peste 10 milioane de barili pe zi.

• AIE avertizează că prelungirea crizei din Strâmtoarea Ormuz pune în pericol economia globală

Economia globală se va confrunta cu o nouă provocare în situaţia în care conflictul care a blocat Strâmtoarea Ormuz nu va fi rezolvat în câteva săptămâni, a declarat, în luna iulie, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, citat de Bloomberg.

”Peţele sunt nervoase” şi se confruntă cu ”o mare incertitudine” din cauza escaladării atacurilor din ambele părţi, care ameninţă să perturbe transporturile de petrol, îngrăşăminte, gaze naturale şi alte mărfuri prin această cale navigabilă cheie, a declarat Birol.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus semnificativ în iulie, deoarece navele au fost atacate, iar SUA au reimpus o blocadă asupra transporturilor maritime iraniene. Încărcările de petrol ale Arabiei Saudite din interiorul Golfului Persic au scăzut în urma atacurilor asupra tancurilor petroliere, în timp ce Organizaţia Maritimă Internaţională a declarat că Strâmtoarea Ormuz rămâne prea periculoasă pentru tranzitarea navelor comerciale, notează Agerpres.

”Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, s-ar putea să ne confruntăm, din nou, cu unele dificultăţi pentru economiile din întreaga lume, inclusiv cele din regiune, naţiunile în curs de dezvoltare şi Asia”, a declarat Birol, menţionând: ”Nu vorbim de luni, ci de săptămâni, după care strâmtoarea trebuie să fie complet deschisă, necondiţionat deschisă”.

Chiar dacă întreruperea livrărilor de energie şi materii prime din Golful Persic a afectat economii precum Coreea de Sud şi Japonia, ţări precum Bangladesh, Pakistan şi India sunt mult mai vulnerabile la astfel de întreruperi, a subliniat Birol.

• OPEC înrăutăţeşte estimările privind cererea globală de petrol

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a redus recent estimările privind creşterea cererii globale de petrol în 2026, aceasta fiind a patra înrăutăţire consecutivă a prognozei, din cauza impactului economic al războiului din Orientul Mijlociu, conform Engine. OPEC preconizează, acum, o cerere de aproximativ 105,74 milioane de barili pe zi, cu aproximativ 200.000 de barili mai puţin decât estima anterior.

OPEC a revizuit în creştere estimarea pentru 2027, arătând că cererea globală de petrol ar urma să se majoreze cu aproximativ 2,2 milioane barili/zi, faţă de prognoza anterioară, de 1,9 milioane barili/zi.