Cercetătorii au identificat un subtip de depresie asociat cu dereglarea ceasului biologic

Cercetătorii din Australia au identificat un subtip de depresie asociat perturbării ritmului circadian, mecanismul biologic de aproximativ 24 de ore care reglează ciclul somn-veghe. Descoperirea ar putea deschide calea către tratamente comportamentale şi medicale mai bine ţintite, potrivit agenţiei de presă Xinhua.

Studiul a analizat date clinice şi genetice provenite de la peste 10.000 de australieni cu depresie severă, recurentă sau persistentă. Aproape un sfert dintre participanţi prezentau caracteristici ale formei denumite de cercetători „depresie circadiană”, conform unui comunicat publicat de Universitatea din Sydney. Rezultatele cercetării au fost publicate în British Journal of Psychiatry.

• Somn prelungit, epuizare la trezire şi simptome mai severe

Depresia circadiană se caracterizează printr-un ansamblu de simptome asociate ritmului biologic. Printre acestea se numără manifestarea sezonieră a depresiei, prelungirea duratei somnului în perioadele în care apar simptomele, senzaţia de epuizare la trezire şi tendinţa de a rămâne treaz până târziu în noapte. Potrivit cercetătorilor, persoanele care prezintă acest profil au o probabilitate mai mare de a dezvolta depresia la o vârstă mai fragedă şi tind să manifeste simptome mai severe, inclusiv un nivel mai ridicat de gânduri suicidare. Studiul a identificat şi riscuri genetice mai mari pentru anumite afecţiuni inflamatorii şi cardiovasculare, precum şi pentru tulburări de neurodezvoltare, între care tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate (ADHD).

• Posibile tratamente adaptate ritmului biologic

O altă constatare importantă a cercetării este că depresia circadiană ar putea răspunde diferit la tratamentele disponibile. Potrivit autorilor studiului, acest subtip pare să fie mai rezistent la antidepresivele obişnuite care acţionează asupra serotoninei. În schimb, cercetătorii au identificat un răspuns mai bun la intervenţii care vizează circuitele cerebrale implicate în reglarea ceasului biologic. Printre acestea se numără melatonina, medicamentele cu acţiune asupra sistemului melatoninergic şi terapia cu lumină. Rezultatele ar putea contribui la o abordare mai personalizată a tratamentului depresiei, prin identificarea persoanelor pentru care dereglarea ritmului circadian reprezintă o componentă importantă a bolii. Cercetarea descrie un subtip asociat anumitor caracteristici clinice şi genetice, însă identificarea acestuia nu înseamnă că orice persoană care doarme mult, se trezeşte obosită sau preferă să stea trează noaptea suferă de depresie circadiană.