CFRO: irigaţiile, tema vizitei viceprim-ministrului Tanczos Barna la ferma preşedintelui Clubului Fermierilor Români

Viceprim-ministrul Tanczos Barna a vizitat ferma condusă de Alexander Degianski, preşedintele Clubului Fermierilor Români, la Giulvăz, judeţul Timiş, conform comunicatului de presă emis de CFRO. Discuţiile au vizat accesul fermierilor la apă pentru irigaţii şi simplificarea legislaţiei care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură, o temă pe care Clubul o susţine ca prioritate de siguranţă naţională, potrivit sursei citate.

Vizita a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele româneşti, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri, conform aceleaşi surse.

„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigaţii prin înlesnirea legislaţiei. Apa este o resursă vitală şi gestionarea ei ţine de siguranţa naţională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu poveşti ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, preşedintele Clubului Fermierilor Români.

Modelele europene au constituit un reper al discuţiei. „Avem exemple în ţări precum Spania şi Italia, ţări care stochează apa când ea se află în exces şi o utilizează atunci când lipseşte. Până nu înţelegem aceste lucruri şi nu le punem în practică, nu vom putea ieşi din deşertul acesta legislativ şi climatic”, a adăugat preşedintele Clubului.

Dimensiunea economică a secetei

Cifrele confirmă urgenţa temei. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în judeţele Arad, Bihor şi Timiş, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei. Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producţie agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii româneşti provocate de hazarde la aproximativ 2 miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creştere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.

Decalajul dintre infrastructura existentă şi cea funcţională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigaţii, însă apa ajunge efectiv pe o suprafaţă estimată între 750.000 şi 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. În paralel, doar 27% până la 32% din suprafaţa agricolă utilizată este acoperită de poliţe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecţie financiară în faţa riscului climatic. Accesul la apă şi transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecinţă, două componente ale aceleiaşi probleme: capacitatea fermelor româneşti de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.

Seceta din 2026, o problemă europeană

Situaţia din România se încadrează într-un tablou european. Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul şi centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franţa şi între 20% şi 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croaţia, Cehia şi Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ 1 miliard de euro, iar Guvernul francez a anunţat pe 4 septembrie un pachet de urgenţă de peste 1 miliard de euro pentru fermierii afectaţi de secetă, caniculă şi incendii.

Instrumentele europene mobilizate confirmă direcţia pe care Clubul Fermierilor Români o susţine în dialogul cu autorităţile naţionale şi europene. Noua intervenţie de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producţie de cel puţin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiţi de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăţilor în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie. Pentru fermele româneşti, accesul la apă şi acoperirea prin poliţă de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.

Poziţia Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români susţine că gestionarea apei şi managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizaţia a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia şi formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).

„Agricultura este un sector strategic şi trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare şi transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică şi au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat şi fiecare hectar asigurat sunt cunoscute şi planificate." a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.