China a depăşit pentru prima dată pragul de 1 trilion de dolari la excedentul comercial cu bunuri

Excedentul comercial al Chinei cu bunuri a depăşit în acest an 1 trilion de dolari, pentru prima dată în istorie, în pofida războiului comercial declanşat de preşedintele american Donald Trump, potrivit Financial Times, de la care transmitem cele ce urmează.

În primele 11 luni, surplusul comercial al Chinei a ajuns la 1.076 trilioane de dolari, conform datelor publicate de administraţia vamală. Recordul depăşeşte nivelul consemnat în 2024, când excedentul pe bunuri s-a situat la puţin sub 1 trilion de dolari.

România a continuat să aibă un dezechilibru major în relaţia cu China. În 2024, comerţul bilateral cu mărfuri a totalizat 9,28 miliarde de dolari, exporturile româneşti către piaţa chineză au atins 779,6 milioane de dolari, iar importurile au urcat la 8,5 miliarde de dolari. Soldul balanţei comerciale a fost net favorabil Chinei, cu un excedent de 7,7 miliarde de dolari.

Datele pentru noiembrie arată o accelerare a exporturilor chineze, cu un avans de 5,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce importurile au crescut cu 1,9%, generând un surplus lunar de 112 miliarde de dolari.

Exporturile către Statele Unite s-au prăbuşit cu 29% luna trecută, însă livrările către Asia de Sud-Est au crescut cu 8%. Economiştii afirmă că o parte din bunuri sunt ulterior transbordate către piaţa americană, evitând barierele tarifare.

Beijingul foloseşte tot mai mult exporturile ca pilon economic, în condiţiile unei cereri interne slabe şi ale crizei profunde de pe piaţa imobiliară, aflată în al cincilea an de declin. Într-o reuniune recentă, preşedintele Xi Jinping a subliniat necesitatea stimulării consumului intern, dar şi rolul „noilor motoare de creştere” - industrii precum vehiculele electrice sau roboţii, care deja alimentează exporturile.

În UE, cererea pentru produse chineze a avansat semnificativ: exporturile au crescut în noiembrie cu 14,8%, după o majorare modestă de 0,9% în octombrie. Analistul Lynn Song, economist-şef al ING pentru China, remarcă deprecierea renminbi-ului ca factor suplimentar care a impulsionat competitivitatea exportatorilor.

Contextul tensionează relaţiile comerciale cu Bruxelles-ul: preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa ar putea introduce tarife suplimentare dacă Beijingul nu reduce surplusul masiv faţă de blocul comunitar.

Chiar şi în faţa presiunilor protecţioniste, analiştii Morgan Stanley estimează că China îşi va extinde cota globală de exporturi la 16,5% până în 2030, de la 15% în prezent, considerând improbabil ca măsurile restrictive ale partenerilor comerciali să inverseze tendinţa.