China a înregistrat un excedent comercial de peste un trilion de dolari

China a înregistrat un excedent comercial de peste un trilion de dolari în primele zece luni ale anului, în condiţiile în care producătorii locali şi-au intensificat livrările de vehicule electrice, semiconductori şi roboţi industriali către pieţele internaţionale, relatează Wall Street Journal.

Conform sursei citate, expansiunea exporturilor consolidează poziţia Beijingului în comerţul mondial, dar amplifică şi tensiunile cu principalii săi parteneri comerciali, îngrijoraţi de impactul concurenţei chineze asupra industriilor naţionale.

Potrivit datelor oficiale publicate marţi, exporturile Chinei au crescut cu 35% în octombrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, după un avans de 36% în septembrie. Livrările către Europa s-au majorat cu aproape 25%, în timp ce exporturile către Statele Unite au înregistrat o creştere de aproximativ 33%. În aceste condiţii, excedentul comercial cumulat în perioada ianuarie-octombrie a ajuns la 1.040 de miliarde de dolari.

Evoluţia plasează economia chineză pe traiectoria depăşirii recordului de 1.190 de miliarde de dolari consemnat anul trecut, într-un context în care autorităţile de la Beijing continuă să se bazeze într-o măsură considerabilă pe cererea externă pentru susţinerea creşterii economice.

Dependenţa de exporturi este accentuată de dificultăţile persistente de pe piaţa internă, unde prăbuşirea sectorului imobiliar, consumul privat modest şi nivelul ridicat al şomajului în rândul tinerilor limitează perspectivele de redresare. Confruntate cu reducerea profitabilităţii pe piaţa locală, numeroase companii chineze şi-au accelerat extinderea internaţională, în încercarea de a identifica noi surse de venituri.

Dimensiunea acestei transformări este evidenţiată de faptul că excedentul comercial al Chinei este în prezent de aproximativ trei ori mai mare decât în 2019. Potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), China ar putea ajunge să realizeze 45% din producţia mondială de bunuri până în 2030, comparativ cu numai 6% în anul 2000.

• Expansiunea exporturilor chineze provoacă îngrijorări în Europa şi Statele Unite

Creşterea accelerată a livrărilor chineze pe pieţele internaţionale generează preocupări tot mai mari în rândul partenerilor comerciali ai Beijingului, în special în Europa, unde autorităţile avertizează că presiunea concurenţială exercitată de producătorii asiatici riscă să slăbească industriile locale, potrivit Wall Street Journal.

Grupul celor 20 de economii majore (G20) a criticat dependenţa excesivă a Chinei de exporturi, în timp ce Fondul Monetar Internaţional a avertizat, într-un raport publicat în septembrie, că livrările externe nu pot continua să reprezinte unul dintre principalele motoare ale creşterii economice chineze.

Tensiunile comerciale au determinat deja iniţierea unor negocieri pentru limitarea fluxurilor de produse chineze. Luna trecută, Uniunea Europeană şi Beijingul au convenit să plafoneze livrările de vehicule hibride produse în China, într-un demers menit să atenueze presiunile asupra industriei auto europene.

Problemele comerciale ar urma să figureze şi pe agenda discuţiilor dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul chinez Xi Jinping, în cadrul unei întâlniri anticipate săptămâna viitoare, la Shenzhen, cu ocazia conferinţei Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

Cele două mari puteri economice au prelungit în septembrie armistiţiul tarifar convenit anterior, după conflictul comercial intens desfăşurat anul trecut.

Brad Setser, expert în comerţ internaţional în cadrul Council on Foreign Relations şi fost consilier principal al reprezentantului comercial al Statelor Unite, consideră că dezechilibrele generate de expansiunea exporturilor chineze reprezintă o problemă comună pentru numeroase economii.

„Într-un anumit sens, toată lumea se confruntă cu aceeaşi problemă”, a declarat Setser, referindu-se la presiunile exercitate de modelul comercial chinez asupra partenerilor internaţionali.

Autorităţile de la Beijing resping însă criticile potrivit cărora performanţele exportatorilor chinezi ar fi rezultatul unui model economic dezechilibrat şi al sprijinului guvernamental acordat industriilor strategice. În schimb, oficialii chinezi susţin că avansul exporturilor reflectă capacitatea de inovare a companiilor locale şi cererea internaţională ridicată pentru produsele fabricate în China.

Datele oficiale arată, totodată, că importurile Chinei au crescut cu peste 41% în octombrie, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent.

• Inteligenţa artificială şi semiconductorii susţin avansul industriei chineze

Dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale la nivel mondial a devenit unul dintre factorii importanţi care alimentează expansiunea exporturilor chineze, în condiţiile în care cererea pentru semiconductori şi echipamente informatice avansate a determinat creşteri semnificative ale preţurilor.

Potrivit statisticilor publicate marţi, valoarea exporturilor chineze de circuite integrate a crescut cu 111% în primele zece luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

Această evoluţie reflectă consolidarea poziţiei Chinei în lanţurile globale de aprovizionare pentru industria tehnologică, în special în producţia componentelor utilizate în echipamente electronice şi sisteme avansate.

Christopher Millward, fost preşedinte al U.S. Information Technology Office, organizaţie care reprezintă companiile americane de tehnologie active în China, consideră că Beijingul a reuşit să obţină o poziţie dominantă pe numeroase segmente ale pieţei componentelor necesare produselor de înaltă tehnologie.

Potrivit acestuia, strategia face parte dintr-un efort mai amplu prin care China urmăreşte să devină principala putere industrială a lumii, obiectiv pentru care a obţinut deja rezultate semnificative.

• Producătorii chinezi de vehicule electrice îşi accelerează extinderea internaţională

Industria automobilelor electrice reprezintă un alt sector care contribuie decisiv la creşterea exporturilor chineze, în condiţiile în care producători precum BYD îşi consolidează prezenţa pe pieţele internaţionale.

Geely Automobile, unul dintre cei mai mari constructori chinezi de vehicule electrice, a comercializat peste 300.000 de automobile luna trecută, în timp ce exporturile sale de modele electrice au crescut cu peste 500% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Compania cu sediul în Hangzhou a anunţat săptămâna trecută că modelul electric Geely E2 a depăşit pragul de un milion de unităţi vândute la nivel mondial. Performanţa a fost realizată într-un interval de doi ani, echivalentul unei medii de aproximativ un automobil comercializat în fiecare minut.

Expansiunea internaţională a constructorilor chinezi se desfăşoară însă pe fondul deteriorării condiţiilor de pe piaţa auto internă, unde reducerea cererii şi intensificarea concurenţei prin preţuri afectează profitabilitatea producătorilor.

În primele nouă luni ale anului, consumatorii chinezi au achiziţionat cu aproximativ 22% mai puţine autoturisme decât în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce a determinat companiile să caute oportunităţi suplimentare pe pieţele externe.

Fondatorul Geely, Li Shufu, a avertizat asupra efectelor negative ale competiţiei excesive dintre producătorii locali, în special ale reducerilor agresive de preţuri, care afectează perspectivele de dezvoltare ale industriei.

„Nu ar trebui să ne angajăm pur şi simplu în războaie ale preţurilor”, a declarat Li în martie, potrivit presei de stat chineze, criticând ceea ce a descris drept o concurenţă internă excesivă.

• Industria chimică, un nou pilon al dominaţiei industriale chineze

Expansiunea producţiei chineze nu se limitează la automobile electrice, semiconductori şi echipamente tehnologice, ci se extinde şi asupra industriilor tradiţionale, inclusiv sectorul chimic.

Potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Rhodium Group, China concentrează în prezent aproape jumătate din capacitatea mondială de producţie a substanţelor chimice de bază şi a răşinilor plastice.

Analiza arată că, între 2020 şi 2025, capacitatea de producţie a Chinei pentru mai multe categorii de substanţe chimice esenţiale industriei prelucrătoare şi agriculturii a crescut cu peste 75%.

În condiţiile în care cererea internă pentru produse chimice s-a diminuat, producătorii chinezi şi-au intensificat orientarea către export, în special către economiile în curs de dezvoltare, unde identifică noi oportunităţi comerciale.

Un exemplu îl reprezintă grupul petrolier şi petrochimic de stat Sinopec, care a raportat o creştere de 70% a exporturilor de produse chimice în primul semestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Compania a precizat că livrările externe au atins un nivel record, reflectând amploarea procesului de extindere internaţională a industriei chimice chineze.

Creşterea excedentului comercial al Chinei evidenţiază astfel consolidarea capacităţii sale industriale într-o gamă tot mai largă de sectoare, de la tehnologii avansate până la produse chimice de bază. În acelaşi timp, dependenţa de pieţele externe, pe fondul slăbiciunilor economiei interne, riscă să amplifice dezechilibrele comerciale globale şi să genereze noi confruntări economice între Beijing şi principalii săi parteneri comerciali.