China îşi imaginează un „canal uscat” care va concura cu Canalul Panama

Ca răspuns la noua politică americană a administraţiei Trump de reafirmare a controlului asupra Canalului Panama, China şi Brazilia explorează posibilitatea construirii unei căi ferate transcontinentale pentru a oferi o alternativă avantajoasă la Canalul Panama, potrivit zerohedge.com. Sistemul feroviar propus ar putea merge de la coasta atlantică a Braziliei, poate Ilheus, Bahia, până la coasta Pacificului din Peru, la Chancay.

Proiectul, cunoscut sub numele de Coridorul Feroviar Bio-Oceanic Central (CRBC), este luat în considerare cel puţin din 2017. Alte proiecte propuse cu o natură şi obiective similare au fost luate în considerare cel puţin din 2013. Există şi alţi termeni aplicaţi proiectului feroviar transoceanic, dar, în esenţă, sistemul ar traversa pădurea tropicală amazoniană şi ar trece peste - şi probabil ar săpa un tunel prin - lanţul muntos Anzi, legând instalaţiile portuare din Atlantic şi Pacific.

Multe obstacole şi riscuri de depăşit

Desigur, există adesea o diferenţă mare între planificarea unui proiect şi realizarea sa efectivă cu succes. Există cu siguranţă obstacole formidabile care ar trebui depăşite pentru ca proiectul să avanseze până la finalizare. Provocările geografice şi topografice sunt considerabile. Deschiderea unei căi prin pădurea tropicală amazoniană sau săparea unui tunel prin munţii Anzi nu sunt lucrări inginereşti uşoare.

De asemenea, ar exista provocări legale legate de drepturile funciare şi rezistenţa mediului faţă de proiect, precum şi împotriva dezvoltării infrastructurii de susţinere necesare pe parcurs. Costurile iniţiale suportate de fiecare ţară ar reprezenta, de asemenea, o provocare semnificativă, la fel ca şi stabilirea unui serviciu al datoriei sustenabil şi menţinerea voinţei politice de a respecta planul atunci când apar aceste obstacole şi altele.

Avantajele comerciale ar fi semnificative

Deşi ar fi un proiect complex, multianual, cu costuri semnificative şi provocări inginereşti, ar exista şi câteva avantaje în acest sens. În primul rând, susţinătorii estimează că ar reduce timpul de transport către Asia cu 10 până la 12 zile. Având în vedere creşterea costurilor de transport şi dificultăţile economiilor, aceşti factori nu sunt uşor de ignorat.

Dar nu va fi construit doar un sistem feroviar. Sistemul va fi o completare cheie a portului de mare adâncime pe care China îl construieşte în Chancay, Peru, pe Oceanul Pacific. Porturile de mare adâncime permit celor mai mari nave de marfă şi nave container să acosteze şi să transfere mărfurile rapid şi uşor, fără complicaţiile deplasării prin diverse ecluze şi canale care vin odată cu trecerea printr-un tranzit foarte aglomerat şi lent al Canalului Panama.

Un port similar în ape adânci ar urma să fie construit pe coasta atlantică a Braziliei, ambele porturi oferind o modalitate mult mai lină şi mai economică de a transporta mărfuri în întreaga lume.

Mult mai mult decât o simplă cale ferată

Planificatorii chinezi îşi imaginează CRBC ca un proiect cuprinzător care deserveşte întregul ciclu comercial şi de transport. Acest coridor logistic „cu două căi” - care combină infrastructura portuară, legăturile feroviare, centrele logistice şi zonele industriale pentru a permite tranzitul din Pacific în Atlantic (sau invers) - s-ar putea dovedi capabil să reinventeze şi să redirecţioneze fluxurile comerciale globale şi regionale.

De asemenea, ar reduce dependenţa canalului de punctele de blocaj şi potenţialele vulnerabilităţi. Comparativ cu toate beneficiile căii ferate propuse, Canalul Panama ar deveni perceput ca fiind mai împovărător - nu mai puţin - pentru comerţul global, făcându-l o opţiune mai puţin dezirabilă, mai costisitoare şi mai consumatoare de timp.

Potenţialul transformator al proiectului CRBC nu poate fi supraestimat. Acesta ar fi o continuare a rolului Chinei ca actor major în porturi, baraje, energie şi alte infrastructuri din regiune.

Obţinerea unei pârghii regionale strategice, evitând în acelaşi timp controlul SUA

Din perspectiva Chinei, sistemul feroviar transcontinental propus este o modalitate de a minimiza sau chiar elimina dominaţia SUA asupra comerţului interoceanic din regiune. Ruta terestră propusă ar reduce semnificativ vulnerabilitatea Beijingului la controlul, blocadele şi influenţa comercială a SUA asupra accesului la canale.

Numai acesta este un motiv convingător pentru a continua proiectul.

Însă dezvoltarea unei alternative superioare din punct de vedere economic la Canalul Panama oferă Beijingului şi mai multă influenţă şi avantaj asupra partenerilor săi comerciali din America Latină . Această influenţă s-ar face în mare măsură în detrimentul influenţei SUA, diminuând astfel puterea americană în regiune. De asemenea, ar adăuga o dovadă a conceptului şi o importanţă deosebită iniţiativei Chinei privind Sudul Global şi ar contribui la extinderea influenţei şi utilizării monedei BRICS în America.

Toţi aceşti factori ar oferi Chinei un avantaj suplimentar faţă de partenerii săi latino-americani. Acele ţări care contribuie la construirea şi găzduirea unor părţi ale sistemului feroviar vor câştiga cu siguranţă o importanţă strategică. În acelaşi timp, dependenţa lor de capitalul, produsele şi asistenţa tehnică chineză s-ar extinde, permiţând Beijingului să se integreze mai profund în guvernele şi economiile regionale respective.

În plus, dezvoltarea porturilor de mare adâncime atât în ​​Brazilia, cât şi în Peru va oferi regimului chinez refugii sigure pentru a-şi parca marina în rapidă expansiune şi pretextul de a stabili şi menţine o prezenţă navală de război extinsă şi adversă în curtea Americii. O ameninţare regională la o asemenea scară ar fi fost de neconceput chiar şi cu câţiva ani în urmă. Ar putea fi comparată în mod rezonabil cu recolonizarea regiunii.

Un impact multidimensional, pe termen lung

Planurile Beijingului pentru CRBC sunt la fel de ample pe cât ameninţă hegemonia regională a SUA şi nu numai. Impactul rezultat al CRBC ar fi transformator într-un context multidimensional şi pe termen lung. Beijingul ar fi în mod rezonabil capabil să modeleze termenii comerciali, standardele de transport maritim, operaţiunile vamale şi normele logistice în regiune şi în mare parte din restul lumii.

Dacă Beijingul îşi va reuşi planurile CBRC, ar putea ridica Iniţiativa „Centura şi Drumul” la un nou nivel şi ar putea ridica China în vârful puterii globale. Statele Unite, pe de altă parte, s-ar trezi depăşite în avantaj, în comerţ, în finanţare şi în armament de către China în America.