Clubul Fermierilor Români: „Fermierii se confruntă cu blocaje de finanţare şi dezechilibre pe piaţă”

Clubul Fermierilor Români avertizează că majoritatea fermierilor se confruntă cu dificultăţi majore de finanţare şi cu presiuni crescute asupra costurilor, în contextul unui dezechilibru între preţurile produselor agricole şi cheltuielile de producţie. Potrivit concluziilor prezentate în cadrul Conferinţei Regionale Moldova Centru de la Vaslui, accesul la credit a devenit limitat pentru o mare parte dintre producători, iar instabilitatea legislativă şi blocajele din piaţă accentuează vulnerabilitatea sectorului agricol, potrivit unui comunicat al organizaţiei remis redacţiei.

„COMUNICAT DE PRESĂ - Conferinţa Regională Moldova Centru organizată de Clubul Fermierilor Români la Vaslui - 19 martie 2026, Vaslui

Fermierii români sunt la capătul răbdării: 80% nu mai au acces la finanţare, iar statul priveşte în altă parte

VASLUI, 19 martie 2026 - Opt din zece fermieri din România nu mai au acces la credit bancar. Preţurile la grâu şi porumb au stagnat la nivelul anilor 2010-2012, în timp ce costurile cu forţa de muncă au crescut de cinci ori, iar carburantul a depăşit 10 lei pe litru pentru prima dată în istoria ţării. Acestea sunt realităţile trăite de mii de ferme româneşti şi expuse la cea de-a 6-a Conferinţă Regională Moldova Centru,organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români.

Evenimentul, care a reunit fermieri, finanţatori, procesatori, autorităţi locale şi experţi în politici agricole, a funcţionat ca un sismograf al crizei: fiecare panel a confirmat că România riscă să piardă o generaţie întreagă de fermieri dacă nu intervine urgent cu soluţii concrete de finanţare, simplificare legislativă şi acces real la piaţă.

„Astăzi, 80% dintre fermierii noştri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem preţuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de 5 ori şi avem carburant care a depăşit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză - este o catastrofă lentă.” - Dan Hurduc, Preşedinte, Clubul Fermierilor Români

Efectul foarfecei: preţuri mici, costuri uriaşe

Conferinţa a debutat cu o diagnoză nemiloasă a sectorului agricol românesc, prezentată de Dan Hurduc, Preşedintele Clubului. Mesajul central: fermierii sunt prinşi într-o foarfecă economică din care nu mai pot ieşi fără intervenţie externă.

Pe de o parte, preţurile produselor agricole - grâu, porumb, floarea-soarelui - sunt practic identice cu cele din urmă cu 15 ani. Pe de altă parte, inputurile s-au scumpit exploziv: fertilizanţii, pesticidele, energia şi forţa de muncă au urcat cu 400-500% faţă de 2010. Această diferenţă este suportată integral de fermieri, care au epuizat orice rezervă financiară.

Situaţia a fost agravată de efectul Ucraina: începând cu 2023, importul masiv de cereale ucrainene ieftine a distrus echilibrul pieţei româneşti. Traderii s-au supraîndatorat cu stocuri nevandabile şi au intrat în insolvenţă, blocând lanţul de plăţi. Fermierii nu şi-au mai putut încasa recoltele. Băncile au tăiat liniile de credit.

Cercul vicios s-a închis.

La aceste presiuni s-a adăugat Ordonanţa de amânare a plăţilor, care, paradoxal, a creat o iluzie de respiro urmată, în august 2025, de o avalanşă de scadenţe concentrate. Participanţii au numit-o efectul iceberg-ului: masa cea mai periculoasă era ascunsă sub apă.

„Judeţul Vaslui are un indice de rezilienţă agricolă de 4,1 din 10. Aceasta înseamnă că fermierii din această regiune sunt printre cei mai vulnerabili din România la orice şoc extern: climatic, de piaţă sau legislativ. Nu ne putem permite să ignorăm aceste cifre.” - Prof. Gavril Ştefan, expert în politici agricole regionale

Sistemul financiar: un perete de beton pentru fermieri

Panelul dedicat finanţării a scos la lumină una dintre cele mai acute probleme ale momentului: accesul la credit agricol a devenit practic imposibil pentru marea majoritate a fermierilor mici şi mijlocii. Reprezentanţii bancari prezenţi la conferinţă au recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, iar criteriile de eligibilitate au fost înăsprite semnificativ în ultimele 18 luni.

Din cei aproximativ 7.000 de fermieri activi în judeţul Vaslui, mai puţin de 12% au contracte directe cu procesatori sau retaileri: singurul mecanism care ar putea oferi garanţia unui flux de venituri previzibil. Restul vând pe pieţele spot, la preţuri dictate de intermediari, fără putere de negociere.

Soluţiile propuse la conferinţă includ: extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole, crearea unor fonduri de lichiditate de urgenţă la nivel regional, accelerarea decontărilor APIA şi AFIR şi introducerea unor instrumente financiare inovatoare - inclusiv finanţarea bazată pe recoltă, testată deja în câteva judeţe-pilot.

Legislaţie imprevizibilă: duşmanul numărul unu al investiţiilor

Un capitol aparte al conferinţei a fost dedicat impactului modificărilor legislative asupra planificării agricole. Fermierii au exprimat frustrare acumulată faţă de succesiunea rapidă de ordonanţe şi regulamente care schimbă regulile jocului în mijlocul sezonului agricol. Reforma PAC pentru ciclul 2028-2034 se află în pregătire, iar fermierii cer insistent să fie consultaţi în mod real, nu pro forma.

Raluca Daminescu, reprezentantul APIA prezent la conferinţă, a recunoscut că rata de absorbţie a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexităţii administrative şi a lipsei de consiliere specializată la nivel local.

„Fermierii români nu cer subvenţii la infinit. Cer un teren de joc echitabil: preţuri corecte pentru produsele lor, acces real la finanţare şi o legislaţie care să nu se schimbe de la un trimestru la altul. Dacă nu construim un lanţ valoric naţional acum, vom importa mâncarea pe care o puteam produce noi.” - Ciprian Dron, expert în lanţul valoric agricol

Ce urmează: cereri concrete, termen scurt

Conferinţa s-a încheiat cu adoptarea unui set de recomandări adresate autorităţilor locale, ministerelor de resort şi Parlamentului European:

1. Deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafeţe între 10 şi 500 de hectare.

2. Simplificarea procedurilor APIA şi reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile.

3. Crearea unui fond regional de rezilienţă agricolă pentru Moldova, finanţat parţial din fonduri europene nerambursabile.

4. Consultare obligatorie a organizaţiilor fermierilor la orice modificare legislativă cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile.

5. Lansarea unui program pilot de contractare directă între fermierii din Moldova şi lanţurile mari de retail, cu preţuri minime garantate.”