Un complet format din trei judecători ai Curţii de Comerţ Internaţional a Statelor Unite din Manhattan a audiat miercuri argumentele unui grup de întreprinderi mici şi state conduse de democraţi care contestă tarifele extinse impuse de preşedintele Donald Trump în baza „Secţiunii 301”, informează publicaţia CNBC. Este a treia oară în mai puţin de doi ani când instanţele sunt solicitate să intervină împotriva încercării preşedintelui de a impune tarife pentru marea majoritate a importurilor americane, notează sursa citată.
Noile taxe stabilesc cote de 10% sau 12,5% pentru bunuri provenite din 86 de ţări, acoperind 99,4% din importurile Statelor Unite, conform datelor transmise. Administraţia Trump a justificat măsura ca fiind un răspuns la eşecul ţărilor vizate de a aplica eficient interdicţiile privind comerţul cu bunuri produse prin practici de muncă forţată, transmite publicaţia.
Avocatul contestatarilor, Pratik Shah, a argumentat la începutul audierii că o „constelaţie de factori” demonstrează că justificarea guvernului reprezintă un „pretext” în încercarea de a reînvia regimul tarifar global al lui Donald Trump. „Ştim că acesta nu a fost singurul motiv pentru care au făcut acest lucru”, a declarat Pratik Shah. În urma intervenţiei unuia dintre judecători, care a întrebat „Şi ce dacă?” pentru a stabili dacă motivaţiile suplimentare sunt suficiente pentru anularea măsurilor, avocatul a replicat că utilizarea „fără precedent” a Secţiunii 301, prin aplicarea unor tarife similare pentru zeci de economii „dintr-o singură lovitură” după o investigaţie scurtată, nu satisface cerinţele legii. „Lipsa constatărilor specifice fiecărei ţări” încalcă statutul, a explicat acesta în faţa instanţei.
Eric Hamilton, avocat al Departamentului de Justiţie, a respins acuzaţiile, menţionând că instituţia a efectuat o analiză detaliată pentru fiecare ţară, şi nu o determinare generală. Biroul Reprezentantului Comercial al SUA (USTR) „s-a bazat pe date, principii economice, studii de caz, mărturii la audieri şi comentarii, precum şi pe logică, în concluzia că toate cele 60 de economii investigate împovărează comerţul SUA”, a argumentat Eric Hamilton. „Cu siguranţă, există o bază comună pentru determinările” făcute, a adăugat reprezentantul guvernului. Audierile s-au desfăşurat între orele 10:00 şi 12:30 ET, iar judecătorii au anunţat că vor emite o decizie cât mai rapid posibil, notează sursa citată.
Administraţia a demarat investigaţiile privind practicile externe de muncă forţată în luna martie, după ce Curtea Supremă a anulat în februarie tarifele „reciproce” din aprilie 2025, respingând o componentă majoră a agendei comerciale şi forţând executivul să ramburseze peste 100 de miliarde de dolari, informează CNBC. În ziua acelei decizii, Donald Trump a anunţat un tarif mondial de 10% în baza Secţiunii 122 din Legea Comerţului din 1974. Autoritatea permitea aplicarea taxelor pe o perioadă de doar 150 de zile, iar o instanţă comercială a decis împotriva acestora, decizia fiind suspendată ulterior de o curte de apel pentru a permite menţinerea lor pe durata stabilită. Imediat după expirarea acestora în iulie, administraţia a impus noile taxe prin Secţiunea 301 din aceeaşi lege.
Măsura „este cea mai amplă acţiune privind drepturile internaţionale ale muncii pe care Statele Unite au întreprins-o vreodată - pe care orice ţară a întreprins-o vreodată”, a declarat un înalt oficial al administraţiei Trump la momentul respectiv.
Reclamanţii, formaţi dintr-o coaliţie de 25 de state şi firme mici importatoare de bunuri supuse noilor reglementări, susţin că argumentul muncii forţate este un paravan. „Pe scurt, pârâţii au încercat acum să recreeze în esenţă acelaşi regim tarifar global în temeiul a trei legi distincte. Dar există un motiv pentru care nu au început cu Secţiunea 301 şi, în schimb, apelează la ea acum doar ca ultimă soluţie”, se arată în dosarul consolidat depus în instanţă în luna august.
În replică, avocaţii Departamentului de Justiţie subliniază la începutul lunii septembrie respectarea deplină a legii. „Acţiunile pe care USTR le-a întreprins la direcţia Preşedintelui în acest caz sunt în concordanţă cu textul, obiectul şi scopul statutului Secţiunii 301, precum şi cu angajamentul ferm al Preşedintelui de a crea condiţii echitabile pentru muncitorii, producătorii şi exportatorii din SUA, condiţionând accesul pe piaţa SUA de acţiuni concrete pentru interzicerea comerţului internaţional cu bunuri provenite din munca forţată”, se precizează în documentele oficiale.
Preşedintele Donald Trump a declarat la sfârşitul lunii iulie pentru reţeaua Fox News că tarifele 301 „fac acelaşi lucru” ca cele anulate de Curtea Supremă. Sara Albrecht, preşedinte şi CEO al Liberty Justice Center, organizaţia non-profit care a iniţiat unul dintre procese, a precizat pentru CNBC că respectivele declaraţii consolidează argumentele aduse în faţa instanţei de către contestatari.
























































Opinia Cititorului