Preţul zahărului a crescut cu aproape 25% de la începutul anului, o evoluţie care reflectă înăsprirea condiţiilor de aprovizionare la nivel global, pe fondul efectelor fenomenului El Niño, al intensificării producţiei de etanol şi al restricţiilor impuse exporturilor, potrivit unei analize a Coface.
În timp ce majoritatea pieţelor de mărfuri agricole au evoluat fără fluctuaţii semnificative de la începutul noului an de comercializare, preţul zahărului a continuat să crească. Deşi indicele S&P GSCI Agriculture a scăzut cu 16% de la începutul lunii septembrie, indicele dedicat zahărului a avansat cu 1% în aceeaşi perioadă. De la începutul anului, preţul de referinţă pentru zahărul brut a crescut cu aproximativ 25%, depăşind pragul de 450 USD pe tonă la jumătatea lunii octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani, conform sursei citate.
Într-un context în care cererea rămâne relativ stabilă, evoluţia preţurilor este determinată în principal de condiţiile de ofertă. Trei factori contribuie în prezent la această presiune ascendentă asupra preţurilor: condiţiile meteorologice nefavorabile asociate fenomenului El Niño, creşterea producţiei de biocombustibili pe fondul preţurilor mai ridicate ale petrolului şi restricţiile aplicate exporturilor. Organizaţia Internaţională a Zahărului estimează un deficit global de 0,2 milioane de tone pentru sezonul comercial 2026/2027, după ce în sezonul precedent a fost înregistrat un excedent de 1,1 milioane de tone, iar mai mulţi factori sugerează că deficitul ar putea fi mai mare decât cel estimat în prezent, potrivit analizei.
În Brazilia, cel mai mare producător mondial de zahăr, precipitaţiile abundente din septembrie şi începutul lunii octombrie au afectat regiunea Centru-Sud, care concentrează peste 90% din producţia naţională. Excesul de precipitaţii a întârziat accesul la plantaţii şi a redus concentraţia de zahăr din trestie, iar volumul de trestie procesată între începutul sezonului şi sfârşitul lunii septembrie a scăzut cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 510 milioane de tone. În India, al doilea cel mai mare producător mondial, musonul din sud-vest s-a încheiat cu precipitaţii cu 12,6% sub nivelul normal, ceea ce afectează dezvoltarea culturilor şi reduce perspectivele privind randamentele viitoarei recolte. În Thailanda, producţia de zahăr este aşteptată să scadă cu 17% în sezonul 2026/2027, până la mai puţin de 10 milioane de tone. În Uniunea Europeană, valurile de căldură record din această vară au afectat puternic culturile de sfeclă de zahăr, iar producţia de zahăr este estimată să scadă cu 20% în anul de comercializare 2026/2027, până la 13,5 milioane de tone, conform sursei citate.
Expansiunea producţiei de etanol reduce structural oferta globală de zahăr. Pentru a reduce dependenţa de importurile de motorină şi benzină, Brazilia şi India au majorat în mod repetat cotele obligatorii de amestec ale etanolului în combustibili. În luna iulie, Brazilia a crescut această cotă de la 30% la 32%, nivel care va fi menţinut până în ianuarie 2027, iar India şi-a atins deja, în 2025, obiectivul de 20% stabilit pentru anul 2030. Creşterea preţului petrolului de la începutul conflictului din Iran, combinată cu nivelul redus al preţurilor zahărului din prima parte a anului, a încurajat şi mai mult orientarea către producţia de etanol. În regiunea Centru-Sud a Braziliei, ponderea trestiei de zahăr destinată producţiei de zahăr a scăzut sub 47% în primele cinci luni ale sezonului 2026/2027, comparativ cu aproape 53% în aceeaşi perioadă a sezonului precedent, potrivit analizei.
India, al doilea mare exportator mondial de zahăr până în 2023, şi-a redus treptat exporturile în ultimii ani, înainte de a le suspenda aproape complet în mai 2026, pentru a-şi proteja piaţa internă. În paralel, autorităţile au introdus un contingent tarifar care permite importul a 1 milion de tone de zahăr brut până la 31 octombrie. Mai mult, guvernul a interzis, începând cu 1 noiembrie, utilizarea trestiei de zahăr pentru producţia de etanol, măsură ce ar trebui să contribuie la menţinerea disponibilităţii zahărului pentru consum la 28 de milioane de tone în sezonul 2026/2027. Prin această politică, India contribuie indirect la creşterea dependenţei pieţei globale de Brazilia, care asigură deja 55% din exporturile mondiale de zahăr, iar piaţa devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri de producţie localizate în această ţară, conform sursei citate.

























































Opinia Cititorului