Comisia Europeană a selectat luni 77 de proiecte din Spaţiul Economic European, inclusiv din România, care beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 3,4 miliarde de euro prin Fondul pentru Inovare lansat în decembrie 2025, informează un comunicat publicat pe site-ul oficial al executivului comunitar.
Fondurile provin din reinvestirea veniturilor obţinute din schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), iar iniţiativa urmăreşte consolidarea poziţiei industriale şi a competitivităţii blocului comunitar, independenţa energetică şi accelerarea tranziţiei verzi, arată sursa citată.
Proiectele selectate acoperă 23 de ţări şi vizează industriile mari consumatoare de energie, energia din surse regenerabile, stocarea inovatoare a energiei, producţia de tehnologii curate, mobilitatea cu emisii zero, prelucrarea şi reciclarea materiilor prime critice, combustibilii alternativi avansaţi şi gestionarea industrială a carbonului, notează sursa oficială.
Lista cuprinde pentru prima dată un mic reactor nuclear modular şi o instalaţie de captare şi stocare directă a carbonului din aer (DACCS), alături de şase proiecte axate pe materii prime critice conforme cu Regulamentul privind industria zero emisii nete (NZIA) şi planul de acţiune RESourceEU, prin stimularea lanţurilor de aprovizionare pentru magneţi permanenţi şi baterii din pământuri rare, transmite comunicatul.
Măsurile asigură reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 290 de milioane de tone de dioxid de carbon în primii zece ani de operare, volum echivalent cu diminuarea unei tone de dioxid de carbon pe secundă timp de un deceniu, în linie cu ţinta de neutralitate climatică asumată pentru anul 2050, indică datele prezentate.
Toate cele cinci axe tematice ale cererii de finanţare au consemnat cereri peste bugetul disponibil, precizează executivul de la Bruxelles.
Pentru cele 12 proiecte de anvergură la scară largă se alocă aproximativ 1,58 miliarde de euro în domenii precum combustibilii decarbonizaţi avansaţi, gestionarea industrială a carbonului, chimia, industria siderurgică, aviaţia şi materiile prime critice, arată sursa citată.
Alte 17 proiecte la scară medie atrag circa 458 de milioane de euro pentru investiţii în rafinării, produse chimice, transport maritim, depozitare intrazilnică, sticlă, ceramică şi materiale de construcţii, ciment, var, bioenergie, fier, oţel şi hidrogen, menţionează comunicatul.
În categoria proiectelor la scară mică figurează 20 de iniţiative cu un buget solicitat de 124 de milioane de euro, direcţionate către reciclarea materiilor prime critice, navigaţie, celuloză şi hârtie, energie oceanică, clădiri, rafinării, substanţe chimice, hidrogen, combustibili alternativi avansaţi şi energie electrică intrazilnică, transmite sursa oficială.
În cadrul acestei secţiuni, România este prezentă prin proiectul TERRA-Q, coordonat de compania Calamearic SRL, care vizează înfiinţarea unei fabrici la nivel industrial pentru producerea de plăci minerale circulare şi gresie ecologică printr-o metodă la temperatură scăzută, fără procesul tradiţional de ardere la 1.200-1.400 de grade Celsius, informează comunicatul.
România participă totodată alături de Ungaria în proiectul comun FLOW4EVE, coordonat de grupul Robert Bosch GmbH, program dedicat extinderii unui sistem central de mobilitate bazat pe pompă de căldură şi sporirii performanţei bateriilor pentru vehicule electrice în transportul rutier, notează datele oficiale.
Pentru producţia de tehnologii curate, executivul comunitar a reţinut 12 proiecte cu o finanţare cumulată de aproape 895 de milioane de euro, direcţionate spre fabricarea de pompe de căldură, panouri solare, electrolizoare, baterii pentru autovehicule electrice şi o instalaţie pentru producţia de magneţi din pământuri rare, precizează sursa citată.
Alte 16 iniţiative pilot atrag 394 de milioane de euro în domenii ce includ aviaţia, energia eoliană, maritimă şi nucleară, tehnologiile DACCS, hidrogenul, produsele chimice şi rafinăriile, arată comunicatul.
Comisia Europeană precizează că alte 84 de proiecte evaluate favorabil primesc sigiliul de calitate STEP pentru facilitarea atragerii de finanţare privată sau publică suplimentară, iar 160 de propuneri fără granturi directe rămân eligibile pentru servicii de asistenţă tehnică şi financiară prin mecanismul derulat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), conchide comunicatul.



























































Opinia Cititorului