Peste 120 de reprezentanţi ai instituţiilor europene şi naţionale, ai autorităţilor de reglementare, ai sistemului judiciar, ai mediului universitar şi ai sectorului privat au participat la conferinţa dedicată impactului inteligenţei artificiale asupra economiei, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Manifestarea cu tema „Revoluţia tehnologică şi reglementarea Inteligenţei Artificiale: beneficii, oportunităţi, riscuri” s-a desfăşurat în perioada 14-15 octombrie 2026, la Bucureşti, sub organizarea Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Think Tank 360, Women in Data Science Romania şi Centrul pentru Analize Strategice, informează organizatorii.
Reprezentanţa Comisiei Europene în România evidenţiază perspectiva instituţională: „Inteligenta artificiala ne influenteaza decisiv viitorul, iar Romania are specialisti, companii si cercetatori care pot contribui la dezvoltarea acestei tehnologii. Pentru a valorifica acest potential, avem nevoie nu doar de un cadru de reglementare clar si predictibil, ci si de investitii, infrastructura, acces la date si competente. Este esential ca inteligenta artificiala sa fie implementata efectiv in economie, in administratie si in serviciile publice, intr-un mod responsabil, care pastreaza controlul uman si protejeaza cetatenii.” transmite sursa citată.
Think Tank 360 susţine corelarea reglementărilor cu realităţile din piaţă: „Reglementarea inteligentei artificiale nu trebuie privita doar ca o obligatie de conformare, ci si ca o oportunitate strategica pentru Romania de a construi incredere, de a accelera inovarea si de a-si consolida competitivitatea economica. Pentru ca AI Act sa produca rezultate concrete, este esential sa conectam cadrul legislativ la realitatile companiilor, la capacitatea institutiilor si la investitiile in competente si tehnologie. Prin aceasta conferinta, Think Tank 360 isi propune sa contribuie la un dialog strategic intre autoritati, mediul academic si sectorul privat, astfel incat adoptarea responsabila a inteligentei artificiale sa devina un motor al dezvoltarii economice si sociale a Romaniei.” potrivit comunicatului de presă.
Agenda celor două zile a inclus patru paneluri şi peste 20 de teme de discuţie axate pe implicaţiile juridice, economice şi sociale ale noilor tehnologii. Participanţii au analizat aplicarea Regulamentului european privind inteligenţa artificială, costurile de conformare, competitivitatea firmelor, digitalizarea justiţiei şi securitatea infrastructurilor critice. În privinţa mediului de afaceri, dezbaterile au urmărit influenţa noilor obligaţii asupra costurilor operaţionale, asupra deciziilor de investiţii şi asupra accesului pe pieţele externe. De asemenea, experţii au evidenţiat beneficiile standardelor comune de securitate şi transparenţă pentru consolidarea încrederii partenerilor comerciali, conform datelor menţionate.
Specialiştii au subliniat necesitatea calculării costurilor de conformare şi a riscurilor generate de întârzierea adoptării tehnologiei. Predictibilitatea legislaţiei şi proporţionalitatea cerinţelor administrative susţin competitivitatea companiilor locale. În domeniul juridic, temele au privit transparenţa proceselor decizionale, răspunderea pentru deciziile asistate de calculatoare şi protecţia drepturilor fundamentale. Panelul dedicat justiţiei a tratat interoperabilitatea, identitatea digitală, protecţia datelor şi procedurile judiciare, cu menţinerea mecanismelor de control uman, transmite sursa citată.
Discuţiile au vizat şi corelarea normelor din Regulamentul european privind inteligenţa artificială cu alte acte legislative comunitare, precum Regulamentul general privind protecţia datelor, Regulamentul privind rezilienţa operaţională digitală a sectorului financiar şi Directiva privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice. Aplicarea coerentă a acestor cerinţe elimină suprapunerile de sarcini şi reduce cheltuielile de conformare ale societăţilor comerciale. În zona finanţării, participanţii au discutat despre predictibilitatea fiscală pentru cercetare şi dezvoltare, facilităţi fiscale şi accesul la resurse avansate de calcul prin centrele europene specializate, potrivit comunicatului de presă.
Securitatea digitală şi protecţia infrastructurilor critice au completat tematica prin obligaţiile entităţilor esenţiale, normele de rezilienţă cibernetică, raportarea incidentelor şi soluţiile de cloud guvernamental. Manifestarea a facilitat dialogul între autorităţi, mediul judiciar, cadrele universitare şi companii pentru armonizarea reglementărilor cu cerinţele economiei reale. Organizatorii urmăresc stabilirea unei platforme anuale de dezbatere strategică privind transformarea digitală, informează organizatorii.




























































Opinia Cititorului