Conflictul din Orientul Mijlociu amplifică riscul stagflaţiei mondiale

Reluarea ostilităţilor în Orientul Mijlociu a readus în prim-plan temerile privind stagflaţia, diminuând speranţele că acordul interimar dintre SUA şi Iran a fost încheiat la timp pentru ca economia mondială să evite o perioadă de inflaţie ridicată concomitent cu stagnarea creşterii economice, conform unui articol publicat de Reuters la finele săptămânii trecute.

Preţul petrolului a depăşit temporar nivelul de 100 de dolari pe baril, preţurile gazelor naturale în Europa sunt pe cale să înregistreze cea mai mare creştere lunară din martie, iar costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, pe fondul temerilor privind inflaţia, în timp ce tensiunile din Golf escaladează din nou, mai notează publicaţia menţionată.

Fricţiunile comerciale amplifică incertitudinea cu care se confruntă consumatorii, companiile şi investitorii. Vineri, Statele Unite au impus noi tarife vamale de 10% şi 12,5% pentru bunurile importate de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv Uniunea Europeană şi China, măsură care este susceptibilă să alimenteze şi mai mult creşterea preţurilor.

”Riscul de stagflaţie este prezent în mod evident, în forme diferite, pentru fiecare economie încă din martie”, a declarat Alessia Berardi, directoarea departamentului de macroeconomie globală din cadrul Amundi Investment Institute. Cea mai recentă extindere a conflictului ”sporeşte cu siguranţă riscul de stagflaţie”, a adăugat ea, citată de Reuters.

• Energia - principalul factor care influenţează aşteptările privind inflaţia

Preţurile energiei rămân principalul factor care influenţează aşteptările privind inflaţia pe termen scurt, conform sursei menţionate.

Petrolul Brent, al cărui preţ coborâse până la 70 de dolari la începutul lunii iulie, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului, atinsese din nou pragul de 100 de dolari, după ce rebelii Houthi din Yemen au anunţat că au lovit două petroliere saudite în Marea Roşie, extinzând perturbările transportului maritim mondial dincolo de Strâmtoarea Ormuz, mai scrie Reuters.

Petrolul, care s-a scumpit cu aproape 40% în iulie, se îndreaptă spre cea mai mare creştere lunară din martie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru contractele futures de referinţă la gazele naturale europene, care ajunseseră, la cel mai ridicat nivel din martie, conform sursei menţioante.

• Aşteptările inflaţioniste

Inflaţia din Statele Unite pentru luna iunie a fost mai redusă decât se anticipa, potrivit datelor recent publicate. Însă această veste încurajatoare a avut un efect de scurtă durată, deoarece, săptămâna trecută, scumpirea energiei a determinat o creştere accentuată a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, de la cele emise de Statele Unite până la cele din Japonia şi Germania, scrie Reuters.

Conform sursei menţionate, evoluţiile indicatorilor de piaţă privind anticipaţiile inflaţioniste au fost relativ moderate, însă este posibil ca situaţia să se schimbe.

Kristjan Kasikov, directorul diviziei de soluţii cantitative pentru investitorii activi pe piaţa valutară din cadrul Citi, a declarat că, din perspectivă istorică, pieţele pot reacţiona cu întârziere în ceea ce priveşte integrarea completă în preţuri a impactului fluctuaţiilor materiilor prime agricole şi energetice.

”Participanţii la piaţă se aşteaptă ca această creştere a preţurilor materiilor prime să fie temporară, însă situaţia trebuie urmărită cu atenţie”, a spus el.

Compania de analiză Kpler estimează că circa o treime din îngrăşămintele utilizate la nivel mondial tranzitează Strâmtoarea Ormuz, ceea ce sugerează că este posibil ca preţurile alimentelor să rămână ridicate pentru o perioadă mai îndelungată, afectând în special economiile emergente mai vulnerabile.

În plus, fenomenul El Nino din acest an contribuie şi el la creşterea preţurilor, mai scrie Reuters.

• Creşterea dobânzilor de către băncile centrale

Investitorii au început din nou să mizeze pe faptul că băncile centrale vor fi nevoite să continue majorarea dobânzilor pentru a ţine sub control presiunile inflaţioniste, scrie trustul de presă.

Investitorii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să opereze încă două majorări ale dobânzilor, de câte 25 de puncte de bază fiecare, până la sfârşitul anului, după creşterea decisă în iunie. Joi, BCE a lăsat dobânzile neschimbate, însă a semnalat că este posibil să urmeze noi înăspriri ale politicii monetare, conform Reuters.

În Statele Unite, aşteptările privind noi majorări ale dobânzilor s-au temperat după publicarea datelor privind inflaţia de săptămâna trecută, însă au revenit rapid, iar pieţele estimează acum două creşteri până în ianuarie. De altfel, inflaţia în SUA depăşeşte de cinci ani ţinta de 2% stabilită de Rezerva Federală.

Provocarea pentru factorii de decizie, în special în economiile importatoare de energie, precum zona euro, este că majorarea dobânzilor încetineşte creşterea economică. Or, acest lucru este cu atât mai puţin de ajutor cu cât şocul provocat de scumpirea energiei afectează deja economia.

”Banca Centrală Europeană pare mai dispusă decât Rezerva Federală să majoreze dobânzile ca răspuns la inflaţia alimentată de scumpirea petrolului”, a declarat Andrew Sheets, directorul global al departamentului de cercetare pentru instrumente cu venit fix din cadrul Morgan Stanley.

În opinia sa, acest lucru poate avea un impact dublu asupra Europei, care s-ar confrunta cu o înăsprire a condiţiilor financiare atât din cauza preţurilor mai ridicate la energie, cât şi ca urmare a unei politici monetare mai restrictive, scrie Reuters.

• Reducerea ritmului de creştere al economiei mondiale

Semnele încetinirii creşterii economice, cealaltă componentă a stagflaţiei, încep, de asemenea, să se contureze, întrucât războiul ar putea reduce ritmul de creştere al economiei mondiale până la doar 1,3%, de la 2,9% anul trecut, a declarat pentru Reuters, săptămâna trecută, economistul-şef al Băncii Mondiale, conform Reuters.

Asia, care îşi procură cea mai mare parte a petrolului din Golf, este, de asemenea, vulnerabilă, în special ţările din sudul şi sud-estul continentului, care întâmpină dificultăţi în a suporta costurile mai ridicate ale energiei.

Japonia îşi poate permite să plătească, însă costurile sunt ridicate, în condiţiile în care yenul se menţine la cele mai scăzute niveluri din ultimele patru decenii faţă de dolar. De altfel, valoarea importurilor sale a urcat în iunie la un nivel record, alimentând şi mai mult inflaţia.

Deşi Statele Unite, care exportă energie, sunt mai puţin expuse, nici ele nu sunt imune, mai scrie Reuters.

Preţul mediu al benzinei la pompă în SUA a depăşit din nou ”pragul psihologic” de 4 dolari pe galon, o lovitură dureroasă în plin sezon estival al călătoriilor cu maşina, în timp ce cheltuielile cumulate cu combustibilul ale celor patru mari companii aeriene americane au fost cu aproape opt miliarde de dolari mai mari decât cu un an înainte.

Şi cumpărătorii de locuinţe resimt presiunea. Creşterea randamentelor titlurilor de stat americane a făcut ca, săptămâna trecută, dobânda la cel mai răspândit tip de credit ipotecar să urce la cel mai ridicat nivel din august anul trecut, conform articolului publicat de Reuters.