Contrar scepticilor, participarea la vot a depăşit-o pe cea de acum patru ani

Exerciţiul democratic al votului pare să se înrădăcineze şi în rândul cetăţenilor români, dacă ţinem cont de faptul că, la alegerile comasate de ieri, europarlamentare şi locale, s-a înregistrat un procent de participare mai bun decât în urmă cu cinci ani, la scrutinul din 26 mai 2019. Astfel, la ora 22.00, la închiderea ediţiei, potrivit datelor de pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, prezenţa la urne pentru alegerile locale se situa la 49,93%, în timp ce prezenţa la vot pentru alegerile europarlamentare era de 52,2%, cea mai mare de la aderarea noastră la UE.

Creşterea participării la vot a cetăţenilor nu poate fi pusă doar pe seama comasării europarlamentarelor cu localele, ultimele tipuri de alegeri fiind cunoscute ca având parte de o prezenţă mai mare la vot, deoarece prin prisma datelor înregistrate ieri în timp real de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe tot parcursul zilei, participarea la votul pentru Parlamentul European a fost constant peste aceea privind alegerile pentru primari, consilieri locali, consilieri judeţeni şi preşedinţi ai consiliilor judeţene.

Prin prisma acestui fapt, am putea spune că alegătorii au devenit conştienţi că deciziile de la Strasbourg şi Bruxelles influenţează nu doar politica internă a statelor membre, ci ceea ce se întâmplă cu traiul zilnic al fiecăruia, iar în faţa ameninţărilor constante la adresa Uniunii Europene şi NATO venite dinspre Moscova singura alternativă viabilă este rămânerea ţării noastre în blocul comunitar.

Dacă în mai 2019, la alegerile europarlamentare cetăţenii au dorit să sancţioneze modul de a face politică a ceea ce s-a numit în rândul opiniei publice PSDragnea, în iunie 2024 coaliţia de guvernare PSD-PNL nu a fost sancţionată la votul pentru europarlamentare, ci doar la votul pentru alegerile locale. Discursul coerent, pro-european, al liderilor celor două formaţiuni politice a prins la masa alegătorilor celor două mari partide, în ciuda procentului ridicat pe care se pare, în urma primelor estimări, că l-ar fi obţinut candidaţii AUR.

O surpriză la aceste alegeri o constituie mobilizarea exemplară a simpatizanţilor Alianţei Dreapta Unită, cele trei formaţiuni politice conduse de Cătălin Drulă, Ludovic Orban şi Eugen Tomac reuşind să îşi mobilizeze bazinele electorale pentru a ieşi la vot şi pentru a le asigura un procent promiţător în privinţa prezidenţialelor şi parlamentarelor care vor avea loc în a doua jumătate a anului.

În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare, cetăţenii cu drept de vot au avut de optat între 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale, precum şi patru candidaţi independenţi care au participat la scrutinul pentru ocuparea celor 33 de poziţii de eurodeputat. În total, au fost 494 de candidaţi, dintre care 327 sunt bărbaţi şi 167 de femei, potrivit Autorităţii Electorale Permanente.

Dacă ne raportăm la alegerile locale, la nivel naţional au fost 207.389 de candidaţi, adică aproape patru candidaţi pe un loc de consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean. Un sfert dintre candidaţii la alegerile locale - 51.438 - sunt de la Partidul Social Democrat (PSD). Pe locul doi sunt liberalii (PNL), cu aproape 51.000. Alianţa PSD-PNL, înfiinţată în primăvara acestui an, are 843 de candidaţi în întreaga ţară. Principalele localităţi în care cele două partide merg cu acelaşi candidat sunt municipiile Braşov, Timişoara, Bacău şi Gheorgheni (judeţul Harghita), precum şi în toate cele şase sectoare din Capitală.

• Liderii politici le-au cerut alegătorilor să iasă la vot

Liderii politici, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, s-au prezentat la secţiile de votare încă din prima parte a zilei pentru a-şi exprima opţiunea în legătură cu un partid sau altul, cu un candidat sau altul.

Preşedintele Klaus Iohannis a votat la Liceul "Jean Monnet" din Capitală, iar la final a declarat: "Este o zi importantă astăzi. O zi în care alegem pe cei care conduc comunităţile în care trăim şi alegem pe cei care ne reprezintă în Parlamentul European. Eu am votat şi vă invit pe toţi să poftiţi la vot! Este extrem de important".

Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD a votat dimineaţă la Buzău pentru "o echipă valoroasă care a ştiut să implementeze proiecte, mai ales proiecte europene, atât la nivelul municipiului Buzău, cât şi la nivelul Consiliului Judeţean". Liderul social-democrat a precizat: "Am votat româneşte, am votat pentru o voce puternică în Parlamentul European". După ce şi-a exercitat dreptul de vot, liderul PSD s-a depasat la Bucureşti pentru a fi alături de candidatul social-democrat la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, în momentul în care aceasta s-a deplasat spre secţia de votare pentru a-şi exprima opţiunile.

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, şef al PNL a declarat că a votat "pentru tot ceea ce înseamnă identitate românească, pentru o Românie puternică într-o Europă unită, pentru parcursul european al României - un drum de la care nu trebuie să ne abatem indiferent cât zgomot se face". El a afirmat că alegerile de ieri au reprezentat un moment decisiv pentru viitorul ţării, "un viitor care poate să fie al dezvoltării, al siguranţei sau poate fi al stagnării sau al haosului".

Cătălin Drulă, preşedintele USR - formaţiune politică membră a Alianţei Dreapta Unită alături de Forţa Dreptei şi PMP, a arătat că a votat "pentru continuarea modernizării oraşelor şi localităţilor care sunt conduse onest şi unde mafiile nu mai au acces". El a avertizat că principalii inamici ai viitorului construcţiei unei naţiuni sunt neîncrederea şi dezamăgirea care au cuprins electoratul în ultimii ani.

Colegul său de alianţă, Ludovic Orban, preşedintele Partidului Forţa Dreptei a declarat că fiecare vot este important, deoarece prin unirea tututor voturilor se poate crea "masa critică care poate să schimbe lucrurile în bine atunci când lucrurile nu funcţionează aşa cum trebuie". El a afirmat că oamenii vor merge la vot prin prisma nemulţumirii cetăţenilor faţă de creşterea preţurilor, tratamentul care li se acordă din partea autorităţilor, faţă de creşterea taxelor şi impozitelor, faţă de lipsa de perspectivă pentru cei tineri.

Fostul premier şi comisar european Dacian Cioloş a spus că votul său a fost acordat pentru oameni competenţi şi muncitori în administraţia locală, dar şi la nivel european, în timp ce deputatul european Mihai Tudose, fost premier social-democrat a afirmat că a votat pentru continuarea proiectelor şi pentru opţiunea europeană a ţării noastre, cu convingerea că alegătorii "nu se vor lăsa păcăliţi de promisiuni deşarte şi de himere".

George Simion, preşedintele AUR, care a votat pentru europarlamentare la Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" din Capitală a afirmat că a votat pentru schimbare, pentru viitor şi a spus că speră că scrutinul va fi unul corect.

Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, a spus că îşi doreşte o prezenţă mare la vot, deoarece formaţiunea pe care o conduce are nevoie de cel puţin 500.000 de voturi pentru a atinge pargul de 5% necesar intrării în Parlamentul European.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, i-a îndemnat pe cei peste un milion de tineri, care la aceste alegeri au putut vota pentru prima dată, să îşi exercite dreptul de vot pentru că "e un moment foarte complicat în istoria Europei".

Fostul preşedinte Traian Băsescu a precizat: "Dacă rezultatul votului va fi dincolo de votul pentru actuala putere şi o opoziţie puternică, înseamnă că echilibrul democratic se va putea menţine. Dacă se va crea o discrepanţă uriaşă între putere şi capacitatatea opoziţiei de a genera dezbatere, există riscul să ne îndreptăm spre o stabilitate pe care o vedem în statele nedemocratice".

• Nereguli şi acuzaţii de fraudă

Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat, pentru cele două tipuri de alegeri, aproximativ 42.800 de angajaţi, la nivelul întregii ţări pentru a menţine ordinea şi siguranţa publică şi pentru a asigura măsurile de protecţie a secţiilor de vot. De asemenea, la nivel naţional a fost organizată o acţiune pentru verificarea modului de realizare a transportului de persoane, acţiune în care au fost fi implicaţi peste 1.600 de poliţişti cu aproximativ 850 de mijloace tehnice.

Cu toate acestea, procesul electoral nu a fost lipsit de incidente. Astfel, dacă la ora 11, MAI anunţa că înregistrase în primele ore ale dimineţii 73 de sesizări legate de alegeri şi dintre acestea au fost deschise dosare penale pentru 11 posibile infracţiuni, la ora 17, au fost primite 722 de sesizări referitoare la posibile încălcări ale legii. Dintre acestea 273 nu s-au confirmat, iar 86 eau încă în curs de verificare la ora închiderii ediţiei.

În urma sesizărilor au fost aplicate 226 de sancţiuni contravenţionale: 112 avertismente şi 114 amenzi în valoare de peste 126.000 de lei.

Totodată, până la ora 17, numărul dosarelor de cercetare penală deschise pentru posibile infracţiuni electorale a crescut la 165.

Printre problemele constatate de poliţişti în prima parte a zilei, s-au numărat buletine de vot gata ştampilate, aşa cum a fost cazul într-o secţie de votare din Sectorul 2 al Capitalei, buletinele fiind ştampilate deja pentru candidaţii Alianţei PSD-PNL, dar şi dispariţia unor ştampile, procese-verbale semnate în alb, agresiuni în interiorul secţiilor de votare, etc.

De aceea, Eugen Tomac, Cătălin Drulă şi Ludovic Orban, liderii formaţiunii de opoziţie Alianţa Dreapta Unită, au declarat ieri într-o conferinţă de presă că puterea politică pregăteşte o "fraudă masivă la vot prin existenţa buletinelor de vot preştampilate". Liderii opoziţiei au dat ca exemple secţiile 190, 311 şi 329 din Bucureşti, secţii de vot din Râmnicu Sărat, Apahida, Ciorogârla şi Cîmpeni. Mai mult, Eugen Tomac a afirmat că într-o localitate din ţară, un cetăţean a solicitat urna mobilă pentru 32 de persoane născute în 1933 şi, când membrii secţiei de votare i-au cerut dovada că persoanele respective trăiesc, alegătorul a renunţat la solicitare.

De fraudarea alegerilor s-au plâns şi reprezentanţii AUR şi cei ai SOS - formaţiune politică al cărei lider este Diana Şoşoacă, dar chiar şi unii candidaţi liberali. Astfel, Mario de Mezzo - candidatul PNL pentru funcţia de primar al municipiului Slatina - a acuzat membrii PSD că fraudează alegerile prin influenţarea şi intimidarea alegătorilor în ziua votului. În schimb, cei de la PSD Slatina l-au acuzat pe Mario de Mezzo de dislocarea umărului candidatului social-democrat pentru funcţia de consilier local, Emil Popa, în urma unui incident între cei doi care ar fi avut loc în incinta unei secţii de votare. Candidatul PNL a afirmat ulterior că incidentul respectiv s-a încheiat fără urmări şi chiar a pus la dispoziţia mass-media o filmare în care se observă că după dispută, social-democratul nu avea nicio problemă la mână. Cu toate acestea, fotografiile de la spital cu candidatul PSD i-ar da dreptate acestuia din urmă.

O altă problemă a fost semnalată de Expert Forum şi se referă la buletinele de vot tipărite suplimentar. În total au fost solicitate 19.766 de buletine de vot, 9.857 pentru consiliul local şi 9.909 pentru primar, pentru un număr de 54 de localităţi, din 8 judeţe. Nu este clar de ce există o diferenţă în unele localităţi între cele două tipuri de buletine. Cele mai multe buletine au fost tipărite în Caraş Severin şi Mehedinţi, judeţe în care Expert Forum a arătat că şi la alegerile trecute s-a înregistrat un număr semnificativ de persoane care şi-au înregistrat reşedinţa aici. De asemenea, este interesant faptul că aceste judeţe sunt grupate geografic, ceea ce poate arăta acţiuni concertate de stabilire a reşedinţelor.

Printre cei sancţionaţi, s-a numărat şi primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac care, în decurs de două zile, a fost amendat pentru nerespectarea deciziilor Autorităţii Electorale Permanente cu privire la organizarea scrutinului de ieri. Mai precis, Chiţac a amenajat în fiecare secţie doar trei urne, deşi conform legislaţiei trebuiau să fie cinci: una pentru alegerea primarului, una pentru consiliul local, una pentru consiliul judeţean, una pentru alegerea preşedintele consiliului judeţean şi una pentru alegerile europarlamentare. Edilul şi-a motivat decizia care este ilegală prin prisma economiei realizată la bugetul local.