COP31 - ONU avertizează, urmează un nou an de recorduri de temperatură

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut statelor participante la conferinţa climatică COP31, organizată în Turcia, să accelereze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi să asigure finanţarea necesară ţărilor vulnerabile în faţa schimbărilor climatice. Prima zi a reuniunii, care se desfăşoară la Antalya, a fost marcată de tensiuni diplomatice privind finanţarea măsurilor de adaptare, informează AFP. „Liderii prezenţi la COP31 trebuie să se ridice la înălţimea aşteptărilor: să reducă mai rapid emisiile, accelerând o tranziţie echitabilă pentru renunţarea la energiile fosile şi oferind ţărilor vulnerabile finanţările şi protecţia de care au nevoie”, a declarat Antonio Guterres. Apelul secretarului general al ONU a fost transmis împreună cu cel mai recent raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), agenţie specializată a Naţiunilor Unite, care arată că 2026 se înscrie într-o serie prelungită de recorduri climatice, atât în privinţa temperaturilor, cât şi a topirii gheţarilor şi creşterii nivelului mărilor. Potrivit OMM, un episod El Niño deosebit de intens urmează să amplifice temperaturile şi să intensifice fenomenele meteorologice extreme până în 2027.

• Dispute privind finanţarea adaptării climatice

Debutul celor două săptămâni de negocieri a fost dificil. Delegaţiile nu reuşiseră să ajungă la un acord asupra ordinii de zi înainte de deschiderea oficială. „COP31 are un demaraj dificil”, a declarat Jasper Inventor, liderul delegaţiei Greenpeace, pentru AFP. Potrivit acestuia, reprezentanţii europeni se opun introducerii pe ordinea de zi a unor prevederi referitoare la finanţare, în condiţiile în care guvernele statelor dezvoltate nu sunt dispuse să accepte noi angajamente financiare. În schimb, ţările africane solicită triplarea fondurilor destinate adaptării la schimbările climatice, considerate esenţiale pentru protejarea statelor vulnerabile în faţa secetei, inundaţiilor şi creşterii nivelului oceanelor. Un reprezentant al Uniunii Europene, principalul contributor mondial la finanţarea climatică, a afirmat că nu există „nicio voinţă politică” pentru asumarea unor angajamente financiare suplimentare. În acest context, atmosfera de la centrul expoziţional din Antalya este mai degrabă una realistă decât optimistă. Conferinţa îşi propune în principal să transforme în acţiuni concrete angajamentele asumate la ediţiile precedente.

• Catastrofe climatice şi presiuni economice

Anul 2026 a fost marcat de o succesiune de fenomene extreme, între care inundaţii devastatoare în Nepal, valuri de căldură în Europa şi incendii în Indonezia. În paralel, criza energetică alimentată de războiul din Orientul Mijlociu, creşterea preţurilor şi dificultăţile bugetare ale numeroaselor guverne complică adoptarea unor noi măsuri climatice. Perspectivele ştiinţifice rămân îngrijorătoare. În septembrie, ONU a avertizat că planeta continuă să evolueze pe o traiectorie incompatibilă cu obiectivul central al Acordului de la Paris din 2015, prin care statele s-au angajat să depună eforturi pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

• Electrificarea, o altă temă sensibilă a negocierilor

Turcia găzduieşte COP31 şi asigură preşedinţia conferinţei, în timp ce Australia conduce negocierile, în baza unui compromis fără precedent privind organizarea reuniunii. Ankara intenţionează să transforme electrificarea într-una dintre temele centrale ale conferinţei. Obiectivul propus este creşterea ponderii energiei electrice în consumul energetic mondial la 35% până în 2035, de la aproximativ 20% în prezent. Iniţiativa riscă însă să genereze noi divergenţe între participanţi. Uniunea Europeană susţine o electrificare bazată pe surse de energie curate, fără utilizarea cărbunelui, petrolului sau gazelor naturale pentru producerea electricităţii. Statele producătoare de combustibili fosili ar putea manifesta rezerve faţă de această abordare. Un alt element care influenţează negocierile este absenţa administraţiei preşedintelui american Donald Trump. Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, ocupă locul al doilea la nivel global în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră, după China.