Corveta nouă a Marinei renunţă la rachetele americane pentru un sistem turcesc

Singura navă militară de luptă recepţionată de statul român în ultimii 35 de ani nu va mai beneficia de lansatoarele verticale cu rachete americane ESSM promise iniţial de conducerea Forţelor Navale, informează comisarul.ro. În locul unei tehnologii consacrate la nivelul NATO, decidenţii militari analizează montarea unui sistem conceput în Turcia, a cărui carieră operaţională pe mare se află abia la început, o mişcare ce amplifică fragmentarea logistică a flotei naţionale, potrivit sursei citate.

Revenirea la realitate în privinţa înzestrării Forţelor Navale aduce o răsturnare substanţială de perspectivă: corveta uşoară 261 „Contraamiral Camil Roman”, construită în Turcia pe platforma clasei Hisar, ar urma să fie dotată cu armament de provenienţă turcă în detrimentul rachetelor americane anunţate iniţial, transmite comisarul.ro. Datele obţinute de la surse militare concordante relevă că Ministerul Apărării Naţionale se orientează spre lansatorul vertical Midlas şi rachetele Hisar-D RF, dezvoltate de producătorul Roketsan, conform sursei menţionate.

Pentru o achiziţie urgentă care a depăşit suma de 223 de milioane de euro, menită să compenseze decenii de amânări şi carenţe cronice pe Marea Neagră, alegerea echipamentului nu reflectă o simplă preferinţă comercială, ci dictează modul în care România va putea să-şi protejeze apele teritoriale pe termen lung, precizează agenţia de presă.

Schimbarea de curs vine în contradicţie flagrantă cu declaraţiile făcute în 2025 de şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, precizează comisarul.ro. Într-un interviu acordat la acea vreme, înaltul ofiţer menţiona integrarea lansatoarelor verticale echipate cu rachete americane ESSM (Evolved Sea Sparrow Missile) pe corveta Hisar, conform sursei citate. Mai mult, intenţia strategică era transformarea acestui interceptor într-un standard unitar pentru întreaga flotă de suprafaţă, similar modului în care racheta NSM a devenit etalonul Marinei pentru lupta împotriva navelor inamice, potrivit sursei menţionate.

Corveta a sosit în România în vara anului 2026, adaugă comisarul.ro. Conform anunţului făcut de Ministerul Apărării, pachetul final de înarmare, prevăzut până la sfârşitul anului curent, cu un buget estimat la 42 de milioane de euro, include rachete navă-navă, un tun calibrul 35 mm şi un sistem VLS (Vertical Launching System) cu rachete de protecţie aeriană, informează sursa citată.

Argumentul principal invocat în culisele armatei pentru alegerea echipamentelor turceşti este reducerea termenelor de livrare, conform sursei menţionate. Corveta a fost livrată după conceptul „Fitted For, But Not With”, ceea ce presupune că structura permite montarea armelor, însă acestea nu au venit preinstalate, relatează comisarul.ro. Arhitectura platformei conţine deja sistemul integrat de management al luptei (CMS) Genesis Advent, proiectat de companiile din Turcia, astfel că lansatorul Midlas şi rachetele Roketsan se potrivesc nativ, fără refaceri complexe de software şi fără solicitarea unor autorizaţii îndelungate de la Washington, potrivit sursei.

Deşi achiziţia unui sistem Midlas este trecută sub tăcere în plan intern, detalii privind această opţiune au apărut deja într-o publicaţie de nişă poloneză, adaugă comisarul.ro. Contactaţi pentru un punct de vedere, responsabilii Forţelor Navale au precizat oficial că procedura de achiziţie publică se află „în curs de iniţiere”, iar atribuirea contractului va consfinţi modelul exact ales, mai adaugă comisarul.ro. Totodată, instituţia a subliniat că întreaga răspundere a montajului şi integrării revine şantierului constructor, ASFAT Turcia, potrivit sursei citate.

Pe lângă provenienţa armelor, capacitatea de foc efectivă rămâne sub semnul întrebării, conform aceleiaşi surse. Dacă machetele iniţiale prezentate de marina turcă afişau un compartiment VLS cu opt celule situat la centrul navei, la expoziţia militară BSDA desfăşurată la Bucureşti reprezentanţii constructorului ASFAT au afişat o machetă a navei româneşti dotată cu doar patru celule de tragere Roketsan, potrivit sursei menţionate.

Specialiştii din industrie menţionează că, deşi teoretic celulele Midlas permit încărcarea a patru vectori într-un singur tub (configuraţie de tip „quadpack”), o asemenea formulă nu a fost încă probată operaţional, fiind puţin probabil să fie adoptată pe loc de România, relatează agenţia de presă. În timp ce o parte a specialiştilor indică o rezervă de doar patru rachete gata de tragere, alte surse susţin că varianta finală ar putea avea opt celule, conform agenţiei de presă. Spre comparaţie, pe un spaţiu echivalent ar fi putut intra lansatorul american Mk56 cu opt rachete ESSM, formulă operată cu succes de fregata mexicană ARM Benito Juarez, potrivit sursei citate.

Un alt aspect esenţial este maturitatea tehnologiei: dacă rachetele americane ESSM sunt exploatate de peste două decenii de 15 forţe navale partenere şi oferă o rază de acţiune de peste 50 de kilometri, sistemul Hisar-D RF a interceptat prima ţintă aeriană reală abia pe 15 august 2025, având o distanţă de angajare estimată între 25 şi 40 de kilometri, informează sursa citată.

Această abordare generează un contrast puternic cu opţiunea aleasă pentru celelalte două nave de patrulare contractate prin mecanismul SAFE, pe care consorţiul Rheinmetall urmează să le construiască pe şantierul din Mangalia, transmite sursa menţionată. Pe modelul MMPV 90, autorităţile române au selectat lansatorul antiaerian de proximitate RIM-116 RAM (RAMSYS), cu o capacitate de 21 de proiectile autoghidate în infraroşu pentru distanţe scurte, de până la 9 kilometri, arată sursa. Reprezentanţii MApN au subliniat că un astfel de sistem dens oferă protecţie optimă împotriva atacurilor de tip roi (swarm) menite să suprasolicite apărarea, informează sursa citată.

Situaţia devine paradoxală la scară largă: în timp ce niciuna dintre navele actuale ale Marinei Militare nu deţine în prezent rachete antiaeriene, şansa istorică de a construi o capabilitate uniformă este complet ratată, adaugă sursa menţionată. Peisajul viitor arată astfel:

-Corveta cumpărată din Turcia va utiliza rachete turceşti Hisar-D;

-Cele două patrulatoare de la Mangalia vor avea sisteme americano-germane RAM;

-Cele patru corvete multinaţionale la care România speră prin programul european EPC ar urma să primească sisteme VL MICA sau ESSM, potrivit agenţiei de presă.

În final, România riscă să se regăsească cu o flotă infimă, de mai puţin de zece nave mari de luptă, dar împovărată de trei familii distincte de rachete, trei sisteme diferite de comandă şi trei lanţuri logistice separate, transmite agenţia de presă. Stocurile de muniţie nu vor putea fi transferate între nave în caz de conflict militar, personalul va trebui şcolarizat separat fără posibilitatea de rotaţie directă a echipajelor, iar cheltuielile pentru mentenanţă pe durata de serviciu riscă să se tripleze comparativ cu o flotă dotată standardizat, potrivit sursei citate.