Costurile tratării diabetului au depăşit 3,3 miliarde lei, în creştere cu 59% în cinci ani

România a cheltuit peste 3,3 miliarde de lei pentru tratarea diabetului în 2025, cu 59% mai mult decât în urmă cu cinci ani, în condiţiile în care numărul pacienţilor incluşi în Programul Naţional de Diabet a ajuns la peste 1,3 milioane, a declarat Larisa Mezinu-Bălan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Oficialul a atras atenţia asupra necesităţii prevenirii obezităţii, unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru diabetul de tip 2, şi a susţinut că investiţiile în prevenţie ar putea reduce costurile suportate ulterior de sistemul de sănătate.

• Cheltuielile cresc mai repede decât numărul pacienţilor

„Costul diabetului a crescut în ultimii cinci ani cu 59%. Numărul de pacienţi trataţi din 2021 până în 2025 - un număr stabil, aş spune cumva, dar un cost care creşte şi creşte semnificativ”, a afirmat Larisa Mezinu-Bălan, la masa rotundă „Obezitatea nu doarme. Tu ce faci? Când greutatea devine o problemă de sănătate”, organizată de ENDO Pacienţi - Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România. Potrivit preşedintelui CNAS, peste 1,3 milioane de pacienţi sunt înscrişi în Programul Naţional de Diabet, iar cheltuielile aferente acestuia au depăşit 3,3 miliarde de lei la finalul anului trecut. Larisa Mezinu-Bălan a mai arătat că trei din patru pacienţi incluşi în programele curative gestionate de CNAS au diabet. Din totalul de 1,8 milioane de persoane înrolate în cele 17 programe naţionale, aproape 1,4 milioane sunt pacienţi din Programul Naţional de Diabet.

• CNAS pregăteşte un mecanism de finanţare pentru consumabilele pompelor de insulină

Şefa CNAS a anunţat că instituţia intenţionează să construiască un mecanism prin care consumabilele necesare pompelor de insulină să fie finanţate prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis. Măsura urmăreşte să reducă povara financiară resimţită de pacienţi, o problemă semnalată în repetate rânduri instituţiei.

Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că obezitatea apare relativ rar în evidenţele CNAS ca diagnostic, însă instituţia decontează numeroase tratamente, investigaţii şi servicii de spitalizare asociate acestei afecţiuni. În opinia sa, sistemul de sănătate ar trebui să acorde o importanţă mai mare prevenţiei, inclusiv prin implicarea medicilor de familie. „Este mai bine să ne concentrăm pe investiţia reală în sănătate şi anume prevenţie la medicul de familie”, a declarat preşedintele CNAS, care a atras atenţia că intervenţiile tardive generează costuri mai ridicate pentru tratarea bolilor asociate obezităţii.