Creştere record a masei de gheaţă, o inversare surprinzătoare a tendinţei de topire

Pentru prima dată în ultimele două decenii, calota glaciară antarctică a înregistrat o creştere semnificativă a masei de gheaţă, potrivit unui studiu recent coordonat de cercetători de la Universitatea Tongji din Shanghai, China. Studiul, publicat în revista Science China Earth Sciences, analizează date satelitare colectate de misiunile NASA GRACE şi GRACE-FO între 2002 şi 2023 şi relevă o modificare neaşteptată în dinamica calotei glaciare antarctice.

• Inversare după două decenii de pierdere accelerată

Între 2002 şi 2010, Antarctica a pierdut în medie 74 de miliarde de tone de gheaţă anual. Această pierdere s-a accelerat în deceniul următor (2011-2020), atingând o medie de 142 de miliarde de tone anual - un fenomen alimentat în special de topirea accelerată în regiunile Antarctica de Vest şi Wilkes Land-Queen Mary Land (WL-QML), din partea estică a continentului. Cu toate acestea, între 2021 şi 2023, cercetătorii au observat o creştere medie a masei de gheaţă de 108 miliarde de tone pe an, o inversare fără precedent atribuită, cel mai probabil, unei acumulări anormale de precipitaţii.

• Patru gheţari-cheie în centrul schimbării

Analiza s-a concentrat pe patru bazine glaciare majore din regiunea WL-QML: Totten, Moscow University, Denman, Vincennes Bay.

Aceşti gheţari au fost responsabili pentru o pierdere accelerată de masă de aproximativ 47,64 ± 8,14 gigatone/an în perioada 2011-2020. Conform studiului, pierderea a fost determinată în principal de: reducerea masei de suprafaţă (72,53%), creşterea debitului de gheaţă (27,47%). Totuşi, începând cu 2021, datele indică o acumulare netă de gheaţă, un semnal surprinzător într-un peisaj climatic dominat de tendinţe negative.

• Impact asupra nivelului oceanului

Conform studiului, modificările masei de gheaţă antarctice au avut un impact măsurabil asupra nivelului oceanului global: +0,20 ± 0,16 mm/an între 2002-2010, +0,39 ± 0,15 mm/an între 2011-2020, -0,30 ± 0,21 mm/an între 2021-2023 (contribuţie negativă, compensând temporar creşterea). Această contribuţie negativă a calotei glaciare la nivelul mărilor este rară şi subliniază caracterul excepţional al perioadei analizate.

• Un respiro temporar sau o schimbare de paradigmă?

Cercetătorii avertizează că, în ciuda acestei redresări temporare, riscurile pe termen lung nu trebuie neglijate. Topirea completă a celor patru gheţari studiaţi ar putea duce la o creştere a nivelului mării cu peste 7 metri - un scenariu catastrofal pentru zonele de coastă din întreaga lume. "Modelele lor pronunţate de ablaţie constituie deja un semnal de avertizare climatic critic, justificând o atenţie ştiinţifică sporită asupra stabilităţii lor", precizează autorii. Intitulat "Spatiotemporal mass change rate analysis from 2002 to 2023 over the Antarctic Ice Sheet and four glacier basins in Wilkes-Queen Mary Land", studiul este semnat de Wei Wang, Yunzhong Shen, Qiujie Chen, Fengwei Wang şi Yangkang Yu.