Criza din energie scumpeşte factura IMM-urilor

Actuala criză din energie are efecte negative cu privire la bugetele întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră, au afirmat reprezentanţii IMM România, în cadrul unei conferinţe de presă pe care au susţinut-o ieri la sediul confederaţiei patronale. Aceştia avertizează că IMM-urile riscă să se confrunte la iarnă cu o creştere consistentă a preţului energiei, care se va suprapune pe o creştere a consumului, fără să beneficieze de mecanisme de sprijin dedicate.

Potrivit reprezentanţilor IMM România, în lunile următoare multe contracte de furnizare semnate în vara anului trecut vor ajunge la scadenţă, iar noile oferte ale furnizorilor de energie vor incorpora costurile ridicate din piaţă. Pentru firmele mici, energia se tranzacţionează în prezent la aproximativ 0,85-1,00 lei/kWh, în timp ce costul total din factură poate ajunge la 1,40-1,80 lei/kWh, fără TVA.

Expertul în energie Felix Căprariu, preşedintele IMM Bucureşti-Ilfov, a avertizat că noile costuri de achiziţie se vor transfera către consumatori şi că IMM-urile nu dispun de o plasă de siguranţă comparabilă cu măsurile destinate consumatorilor vulnerabili.

„Suntem în continuare într-o perioadă de criză energetică. Soluţiile adoptate de Guvern impactează costul energiei şi nu prezintă soluţii ideale pentru reajustarea preţului, ceea ce denotă lipsa unei strategii clare. România importă cantităţi impresionante de energie: exportăm ieftin în vârf de consum şi importăm scump când avem nevoie. Avem un cost la nivel de 80 de bani - 1 leu pe kWh. Când vom factura noi, ca furnizori români, vom constata o creştere de cel puţin 20-25% pe achiziţie, care se va transpune în factura consumatorului. Nu avem o strategie pentru protejarea sectorului IMM”, a afirmat Felix Căprariu.

Potrivit domniei sale, în sezonul rece presiunea va fi amplificată de creşterea consumului. În scenariile prezentate de IMM România, o companie mică ar putea ajunge să plătească în iarna 2026-2027 un preţ final de 1,65-2,15 lei/kWh, fără TVA, în condiţiile în care reînnoirea contractului ar putea aduce o scumpire de 15-20%.

„Estimăm că consumul de energie iarna se va dubla faţă de vară. Energia regenerabilă fără capacitate de stocare nu este o soluţie ideală. Propunem Ministerului un grup de lucru pentru soluţii dedicate IMM-urilor. Avem nevoie de un program de eficienţă energetică separat de companiile mari, deoarece capacitatea financiară este total diferită. Energia nu este un lux, este o necesitate”, a mai spus Felix Căprariu.

Domnia sa a precizat că antreprenorii mici şi mijlocii au nevoie de o schemă de sprijin pentru achiziţionarea de baterii, pentru stocarea energiei electrice, schemă care să fie o continuare a sprijinului acordat prin Electric Up.

„Finanţarea pentru Electric Up n-a venit din bugetul de stat, ci din cota de CO2 pe care tot noi o plătim. Nu a fost un impact negativ pe buget, ci o întoarcere a banilor în mediul economic. Avem Fondul de Mediu şi Fondul pentru Modernizare. Nu trebuie să confundăm cheltuielile cu investiţiile; acestea din urmă aduc bani la buget pe termen lung”, a afirmat Felix Căprariu.

• Reducerea accizei la motorină, anulată rapid de scumpiri

Tema costurilor privind energia pentru companii a fost completată de situaţia carburanţilor. Beniamin Lucescu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), a susţinut că reducerea accizei aplicată de Guvern nu s-a regăsit integral în preţul motorinei şi a reclamat o portiţă legislativă care exclude rafinarea şi prima vânzare de la plafonarea adaosului comercial.

„O minune la români ţine trei zile; de data aceasta a ţinut doar o zi. Duminică am avut o reducere de 68 bani pe acciză, iar luni cel mai mare distribuitor a scumpit motorina cu 15 bani. Alţi doi mari distribuitori au făcut la fel astăzi. Legea este făcută intenţionat greşit ca să nu se poată controla plafonarea adaosului comercial. Legea 162/2026 nu plafonează adaosul, deci distribuitorii pot ridica preţul cât vor”, a afirmat preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

De aceea, transportatorii cer Parlamentului modificarea legislaţiei şi introducerea unui mecanism efectiv de control al adaosului. Ei au sesizat Consiliul Concurenţei şi aşteaptă raportul anunţat pentru finalul lunii, care ar trebui să clarifice structura preţurilor şi evoluţia marjelor distribuitorilor.

„Când barilul era 100 de dolari, motorina era 9,2-9,3 lei. Astăzi, cu barilul la 85 de dolari şi acciza scăzută, avem motorina la 10,20-10,30 lei. Toate ţările vecine au preţuri sub noi. Transportatorii nu mai alimentează în România, deci bugetul statului pierde încasări. Aşteptăm raportul Consiliului Concurenţei la finalul lunii, să vedem dacă n-a fost o înţelegere între distribuitori să ţină preţul sus”, a declarat Beniamin Lucescu, care a adăugat: „Există o fentare lăsată intenţionat în lege: articolul spune că activităţile de rafinare şi prima vânzare a produselor rezultate din procesarea ţiţeiului, precum şi cele de import şi prima vânzare a produselor petroliere importate, nu intră sub incidenţa plafonării adaosului. Ministrul Finanţelor ne-a spus că nu pot scădea acciza fără un control pe adaos, dar legea actuală nu ne oferă acest instrument de control”.

De aceea, în actualul context al crizei din energie, IMM România cere lansarea, în următoarele două luni, a unui program de eficienţă energetică destinat strict firmelor mici şi mijlocii, deblocarea Electric Up şi a sprijinului pentru baterii, precum şi un calendar public al apelurilor de finanţare. Confederaţia patronală solicită, de asemenea, racordări mai rapide pentru firmele care produc energie pentru consum propriu şi reguli ANRE publicate la timp, astfel încât investiţiile deja făcute să nu fie afectate de schimbări imprevizibile. Reprezentanţii antreprenorilor mai susţin că, pe termen lung, viitoarea Strategie Energetică ar trebui să includă un capitol distinct pentru IMM-uri, cu ţinte clare privind autoconsumul, stocarea şi eficienţa energetică, în special pentru perioada 2027-2030, când reactorul 1 de la Cernavodă va fi oprit pentru realizarea mentenanţei şi modernizare.